Miţa Biciclista, faimoasa curtezană care a primit casă de la Ferdinand I. ''Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa abandonau politica''
Prima pagină Maratoanele Descopera Case de poveste

Miţa Biciclista, faimoasa curtezană care a primit casă de la Ferdinand I. ''Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa abandonau politica''

Oana Bujor | 07.02.2018 | ● Vizualizări: 22539

Construită la începutul secolului XX de către arhitectul Nicolae C. Mihăescu, Casa ''Miţa Biciclista'' este şi în prezent un monument arhitectural şi istoric. Însă o bună parte din faima clădirii i-a fost conferită de către principala locatară: Miţa Biciclista.

Maria Mihăescu s-a născut în 1885 la Diţeşti, judeţul Prahova, într-o familie modestă. Fiind o tânără ambiţioasă, Maria acceptă propunerea instalatorului neamţ la care lucra mama sa şi astfel îşi începe cariera de curtezană peste hotare. Devine iniţial amanta regelui Leopold al Belgiei. După o perioadă petrecută în Paris, femeia se întoarce în România şi se mută în clădirea cunoscută în prezent cu denumirea de Casa ''Miţa Biciclista''. Locuinţa, construită în stil art nouveau, păstrează şi în prezent farmecul interbelic. Ferestrele sale fiind împodobite cu basoreliefuri cu lei şi cupidoni. Arhitectul Nicolae C. Mihăescu, despre care nu se ştie să fi fost rudă cu Miţa,  este cel care a proiectat şi actuala clădire a Ministerului Educaţiei Naţionale, Palatul Sinodal al Mănăstirii Antim, precum şi fostul Palat al Societăţii Funcţionarilor Publici din Piaţa Victoriei. 

Galerie foto

Casa Miţa BiciclistaCasa Miţa BiciclistaCasa Miţa BiciclistaCasa Miţa Biciclista

Casa situată în apropiere de Biserica Amzei i-ar fi fost acordată Miţei de către viitorul rege Ferdinand I, unul dintre admiratorii săi. Tânăra era considerată o cocotă de lux, fiind curtată de cei mai influenţi bărbaţii ai vremii. Se spune că Octavian Goga, Nicolae Grigorescu şi chiar regele Manuel al Portugaliei au admirat frumuseţea Miţei. Presa vremii relata că Miţa a frânt multe inimi în tinereţea sa, deşi regele Manuel o ceruse insistent de nevastă, ea îl preferase pe doctorul Nicolae Minovici, fondatorul societăţii „Salvarea”.

Spiritul său excentric a fost observat şi de ziaristul George Ranetti care i-a oferit porecla de Miţa Biciclista după ce a observat-o în timp ce se plimba pe bicicleta pe Calea Victoriei, la sfârşitul secolului XIX. În fapt se spune că Miţa a fost prima femeie care a pedalat în pantaloni pe bicicletă. 

Caricatură din revista umoristică săptămânală Furnica''  nr.32, din 24 aprilie 1905

„Când apărea pe Calea Victoriei, "aristocraţii" de la Capşa, "burghezii" de la Oteteleşanu şi "boemii" de la Kubler abandonau politica şi svârtul ca să admire superbul exemplar ciclist, căruia hâtrul Ranetti nu scăpase ocazia să-i zică "Miţa Biciclista". Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluză corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o cascheta de mătase albă, înfăşurată in voal alb, din care răsăreau încrucişate doua ace mari A la Madame Butterfly”, notează Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene” (Editura:  Pentru Turism, 1990). 

Miţa şi politicienii

Caricatură cu Miţa Biciclista în ziarul ,,Adeverul'', nr. 8714, din 14 decembrie 1913

Devine una dintre femeile influente ale vremi şi nu ne referim aici doar la dictarea noilor trenduri în modă, ci şi la influenţarea unor decizii ale personajelor politice din acele vremuri. În ziarul ,,Adeverul'' numărul 8714, din 14 decembrie 1913, Miţa este denumită „o doamnă irezistibilă, care face să cadă toate barierele”. Tot în acelaşi număr al ziarului, Miţa este acuzată că ar fi cumpărat pentru ministrul Constantin G. Dissescu o maşină. „Ziarul d-lui Filipescu acuză pur şi simplu pe d. Dissescu că a cumpărat un automobil pentru ministrul de culte şi instrucţiune publică, prin intermediul d.nei Maria Mihăilescu, pe care publicul o cunoaşte mai bine sub sobrichetul de Miţa Biciclista, deşi această onorată doamnă astăzi nu mai merge pe democratica bicicletă, ci într-un elegant automobil, plătit în parte, insinuează Epoca, cu suma de 4000 de lei produşi din samsarlâcul pe care l-a făcut cu cumpărarea maşinii d-lui ministru Dissescu”.

Într-un alt număr al ziarului este arătată încă odată prezenţa Miţei printre cele mai înalte cercuri politice. Femeia fusese văzută în cartierul general al armatei înbrăcată în uniformă de roşior, fapt ce provoacă indignare printre jurnalişti şi oamenii de rând. Femeia devine atât de cunoscută încât ziarele de la Viena o numesc eronat „Prinţesa Michăescu din România” într-un articol în care se vorbeşte despre faptul că femeia ar fi cumpărat o pălărie în valoare de 4.800 de coroane. Revista „Furnica” susţine într-un articol, din 14 iulie 1911, că pălăria extrem de scumpă i-ar fi fost cumpărată Miţei de către „d-l Dreler, arhimilionarul berar din Viena”. 

 ,,Graţioasa regină a demimondului bucureştean''

Miţa deţinea propria sa trăsură, o maşină coupe şi servitori polonezi cărora le vorbea în franceză, deşi aceştia nu înţelegeau nimic din ce spunea femeia. În fiecare zi lua cina la Athenee Palace şi se vopsea la cel mai scump salon de pe Calea Victoriei. Într-un alt număr al revistei umoristice „Furnica” (din 5 iunie 1907) regăsim valorea moşiei pe care o deţinea Miţa, de peste 300.000 de lei.

În locuinţa sa de pe strada Lascăr Catargiu, Miţa organiza evenimente artistice după cum regăsim într-un anunţ din revista „Furnica”, din 11 februarie 1911. „Graţioasa regină a demimondului bucureştean a pus la dispoziţie subsolul luxoasei d-sale locuinţe... pentru o expoziţie permanentă de pictură şi sculptură”.  Un alt gest considerat excentric pentru acea perioadă era reprezentat de faptul că femeia făcea baie în mare în bikini, în timp ce restul persoanelor rămâneau în halat atunci când se scăldau în public. 

Gesturile sale excetrice nu se opresc aici, „demimondena”, după cum o numesc publicaţiile vremii, deţinea cai cu care participa la diferite curse. Din revista „Furnica” (numărul din 3 octombrie 1904) aflăm cum unul dintre caii Miţei se spune că a ajuns primul la premiul „Fulger” de la cursele din Brăila. 

Caricatură din revista umoristică săptămânală ,,Furnica'' nr. 8

Când coana Miţa se face femeie de casă apar problemele

În 1940, Miţa se căsătoreşte cu generalul  Alexandru Dimitrescu, moment în care apar şi primele probleme pentru dama din Bucureşti. Este nevoită să se mute la mansardă şi să închirieze câteva camere pentru a se întreţine. Se spune că în ciuda sărăciei în care trăia, femeia nu şi-a abandonat tabieturile vechi, cina de la Athenee Palace şi mergea la coafor. Alexandru Predescu prezintă, în cartea sa „Vremuri vechi bucureştene”, aspectul Miţei pe vremea când ajunsese deja la bătrâneţe: „Am întâlnit-o pe Miţa Bi­ci­clista în 1957, cred că avea peste 75 de ani, era o doamnă foarte furioasă, arăta ciudat, părul ne­gru, negru, era vopsit strident, în contrast cu faţa-i albă, ieşită parca dintr-un sac cu făină de grâu. Era de o voiciune ne­o­biş­nuită şi de o eleganţă desuetă. La gât avea un me­dalion de aur ma­siv susţinut de câteva şiruri de zale fine. Pe fi­gura veştejită luceau doi ochi fantastici, doi ochi negri din care emanau parcă efluvii mag­ne­­tice...”.  O altă bârfă a vremii era că femeia îşi îmbrăca soţul în haine ponosite şi îl trimitea la cerşit pentru a-şi putea întreţine tabieturile. 

După moartea Miţei, casa a revenit urmaşilor ei care au vândut-o unor spanioli pentru o sumă infimă. Imobilul a fost restaurat în 1985 după planurile arhitecţilor Doina Constantinescu si Al. Orăşanu.

În prezent, Casa ''Miţa Biciclista'', frumosul imobil din Strada Biserica Amzei, este într-un alt proces de renovare, urmând să fie vândută sau închiriată. 

În anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Descopera.ro te invită să cunoşti, prin intermediul campaniei „Case de poveste”, istoria unor clădiri impresionante şi a oamenilor ei.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: