Home » Cultură » 3 influenţe japoneze în viaţa noastră de zi cu zi şi povestea lor complicată

3 influenţe japoneze în viaţa noastră de zi cu zi şi povestea lor complicată

Publicat: 06.02.2018
Cotidianul nostru este presărat, în aşa-zisa epocă a globalizării, de console şi jocuri video, manga (benzi desenate japoneze), Hello Kitty, Pokemon, Godzilla, bentiţe cu urechi de pisici, dar şi de sushi, ceai verde (uneori chiar matcha) şi filosofia minimalismului - tendinţă tot mai populară odată cu promovarea „tehnicii KonMari” la nivel internaţional.
Însă aceste influenţe ale culturii japoneze contemporane, cu rădăcini adânci în istoria şi mentalitatea lor, nici nu mai sunt reperate ca atare, devenind o normalitate a lumii pestriţe care ne înconjoară şi în care ne mişcăm. Parte din ceea ce în 2002 începea să fie denumit „cool Japan”, sintagmă apărută în Foreign Policy pentru prima dată, aceste tendinţe includ moduri de a mânca, de a te îmbrăca, de a „consuma” literatură, film, jocuri video şi tot aşa.

Bineînţeles, astfel de curente nu sunt noi. În secolul al XIX-lea au purtat numele de japonism şi le putem observa, de exemplu, în picturile impresioniste ale unor Manet sau Tissot, care încercau să recreeze atmosfera „exotică” şi tehnicile artiştilor de gravuri în lemn şi stampe. De altfel, Parisul şi Londra erau pe atunci invadate de magazine pline de astfel de gravuri, dar şi de evantaie sau kimono. 

Nici acum lucrurile nu s-au schimbat, magazinele sunt de data asta invadate de „monştri simpatici” (Pokemon), rechizite şi haine sau machiaj şi parfumuri Hello Kitty, jocuri Nintendo sau Konami (vă mai amintiţi de Mario, Zelda, Metal Gear sau Contra?). Mai mult, au apărut şi numeroase curente de underground: muzică rock şi pop (Gwen Stefani şi ale sale Harajuku Girls sau trupa germană Tokio Hotel, care aminteşte de stilul visual kei sau mai vechea cultură emo). Cu toate acestea, nu trebuie să uităm faptul că influenţele merg în ambele direcţii, iar cercetarea amănunţită relevă, adesea, cât de greu este să pui punctul pe „i” când vine vorba de origini culturale.
 
De aceea, haide să analizăm 3 japonisme care sunt zi de zi alături de noi, într-o formă sau alta, şi să vedem de unde vin ele, de fapt:
 
1. Sushi
 
A comanda sushi la pachet a devenit ceva cât se poate de banal în lumea „occidentală”, aşa că nimeni nu se mai întreabă ce şi cum. Însă, dacă japonezii mănâncă sushi încă din secolul al VIII-lea (influenţa venind din cultura culinară chinezească a secolului), forma pe care o cunoaştem azi are mai multe surse. De exemplu, folosirea foii de nori (alge specifice) rulate a început în sec. al XVIII-lea, creând ceea ce se numeşte makizushi. Popularul California roll, un fel de maki ce conţine avocado în loc de ton, a fost inventat în Los Angeles sau Vancouver în sec. XX, ca urmare a relaţiilor strânse şi agitate dintre SUA şi Japonia sau SUA-Canada-Japonia. Originea îi rămâne incertă, dar reţinem faptul că ceea ce mâncăm este deja un hibrid. 
 
Sursa foto: https://pixabay.com
 
Un alt exemplu grăitor despre influenţele complicate din lumea culinară e folosirea somonului ca ingredient pentru sushi. Până în 1995, somonul crud nu era consumat în Japonia, pentru că era considerat periculos pentru sănătate. Totul s-a schimbat cu intervenţia Norvegiei, care avea un surplus de somon pe care s-a gândit să îl vândă Japoniei (Project Japan s-a născut). După aproape 10 ani de servit sushi cu somon în ţara-i de origine, norvegienii au reuşit să îi convingă pe japonezi să îl adopte. Iar acum peste tot prin lume, când spui sushi, spui mai ales ton şi somon, nu-i aşa?
 
2. Cinematografia şi ideile sale
 
Cu toţii am văzut filme precum Star Wars, The Matrix, Godzilla, Pacific Rim, The Ring sau Transformers. Producţii hollywoodiene de mare succes, toate acestea sunt puternic influenţate de cinematografia, dar şi de mentalitatea japoneză. De la cultura samurailor, budismul zen şi filmele lui Akira Kurosawa care au fost sursă principală de inspiraţie pentru George Lucas şi al său fenomen cu jedi (aţi auzit de jidai-geki – filme de epocă japoneze sau ki – forţă vitală?), la The Matrix care îşi trage design-ul din animaţii japoneze celebre (anime), în special Ghost in the shell sau The Ring, un film horror complet adaptat de americani după cel original japonez (Ringu), care a fost unul dintre cele mai bine vândute filme horror din perioada contemporană. 
 
Nu e de mirare, astfel, că în Pacific Rim avem un personaj care vorbeşte japoneză, iar anime-ul semnătură Mamoru Oshii a fost refăcut şi el în 2017. 
 
3. Hello Kitty, urechile de pisică şi moda ”străzii”
 
De la caiete roz la cafenele tematice, Hello Kitty a împânzit cotloanele magazinelor de peste tot, fie că vorbim de supermarket-uri, librării sau buticuri de haine. Creată în anii ’80 de Yuko Shimizu pentru compania japoneză Sanrio, Hello Kitty a depăşit popularitatea multor vedete (50.000 de produse în peste 70 de ţări), devenind un exponent al culturii kawaii la nivel global. Această cultură, mai puţin cunoscută ca atare în afara fanilor de popular culture japoneză, reprezintă o imagine idealizată şi inocentă a „drăguţului”, „adorabilului” care nu vrea să se maturizeze (pornită de altfel ca formă de contracultură). Un fenomen vizual amplu în Japonia, relevat mai ales prin mascotele comerciale ale ţării, kawaii influenţează restul lumii prin accesorii la modă precum bentiţele cu urechi de pisică sau hanoracele cu urechi, emoji-uri lipite peste tot şi alte tendinţe preluate din cultura de „stradă” a Japoniei (precum Harajuku sau Shibuya). Mai mult decât atât, nici fenomenul Pokemon nu e scutit de puternice tendinţe kawaii.
Sursa foto: https://pixabay.com
 
Dacă iţele culturii sunt mereu complicate, e bine întotdeauna să ştim de unde vin lucrurile pe care le folosim în mod uzual şi cine, pe cine influenţează. E un alt mod de a „privi” genul de obiceiuri, în special obiceiuri de consum, pe care le avem, fără a lua pur şi simplu ca atare. Curioşii care vor să afle mai multe despre ceea ce v-am povestit mă găsesc la Fundaţia Calea Victoriei, unde susţin cursul Incursiune în Cultura Japoneză: zei, gheişe, anime. Pe www.victoriei.ro găsiţi detalii. 
Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase