Prima pagină Descopera in Romania


Bucovina, ţara ''pădurilor de fagi'', alipită forţat de habsburgi şi sovietici - GALERIE FOTO

Mihaela Stoica Raluca Lazaroi | 11.28.2017 | ● Vizualizări: 1393
Foto: Cătălin Urdoi     + zoom
Galerie foto (1)

În urmă cu 99 de ani, pe 28 noiembrie 1918, în sala de marmură a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, era proclamată unirea Bucovinei cu România de către Consiliul Naţional al Bucovinei, alcătuit din 74 de membri. Bucovina a fost a doua provincie românească care s-a unit cu patria-mamă, după unirea Basarabiei, la 27 martie 1918.

De la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”, a declarat atunci Iancu Flondor, şeful guvernului instituit cu o lună înainte. (Ion Nistor, “Istoria Bucovinei”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pp. 396-397).

Decizia unirii Bucovinei cu România a fost adusă la cunoştinţa Regelui Ferdinand printr-o telegramă. Regele a răspuns prin următorul mesaj: “Salut cu nespusă bucurie actul măreţ prin care Congresul General al Bucovinei, ca expresiune a voinţei întregului popor al acestui vechi pământ românesc, a hotărât unirea completă a Bucovinei cu Regatul Român. Din adâncul sufletului mulţumesc Proniei divine că mi-a îngăduit ca, sub domnia mea, fiica răpită acum 144 de ani să se reîntoarcă la sânul ţării-mame, aducând noi forţe pentru propăşirea neamului. În aceste clipe înălţătoare, gândul meu se îndreaptă către oamenii patrioţi, care, cu toate suferinţele îndurate în cursul vremurilor, au ştiut să ţină vie în inimile poporului memoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi sentimentul naţional, pregătind astfel, fără şovăire şi însufleţiţi de un patriotism cald, ziua binecuvântată de azi. Cu adâncă recunoştinţă primesc, dar, în numele poporului meu, întruparea Bucovinei la Regatul Român, asigurând populaţia Bucovinei că în mine va găsi mereu un sprijin tare şi o dragoste părintească”. Trei zile mai târziu a avut loc unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918.

După congres, o delegaţie formată din mitropolitul Vladimir de Repta, Iancu Flondor, Ion Nistor, Dionisie Bejan şi reprezentanţi ai minorităţilor, a mers la Iaşi, unde se aflau încă guvernul şi curtea regală, şi a remis regelui Ferdinand I actul unirii Bucovinei cu România.  La 18 decembrie era promulgat decretul lege pentru consfinţirea unirii Bucovinei. Acesta prevedea ca din partea Bucovinei să intre în guvern 2 miniştri de stat fără portofoliu, unul delegat cu administraţia la Cernăuţi, celălalt la Bucureşti.
 
Recunoaşterea internaţională a fost un proces complicat mai ales de refuzul Ucrainei de a recunoaşte unirea. Recunoaşterea internaţională a unirii avea să vină un an mai târziu, la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria.
 
Bucovina, în traducere “Pădure de fag”, este numele dat Ţării de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare de austrieci în 1775, după ce au luat în stăpânire teritoriul pentru 144 de ani. În prezent, partea de nord a Bucovinei (judeţele Cernauţi si Storojineţ) se află în Ucraina în urma anexării de către sovietici în cel de al Doilea Război Mondial.

Galerie foto

vezi galeria 10 foto
 
Frumuseţea peisajelor din Bucovina o puteţi vedea în fotografiile din galeria de mai sus, realizate de fotograful Cătălin Urdoi.
 
Ziua Bucovinei este marcată în judeţul Suceava, cu mai multe de manifestări dedicate începerii Anului Centenar al Marii Uniri
 
La 99 de ani de la unirea “Pădurii de fag” cu România, autorităţile din Suceava vor să marcheze, marţi, de Ziua Bucovinei, începerea Anului Centenar. Vor fi inagurate iluminatul de sărbătoare şi bradul de Crăciun şi va fi serbată înfrăţirea cu oraşul Soroca, unul care, la fel ca şi Suceava, are cetate ridicată de Ştefan cel Mare.
 
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat că din 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, urmează să fie serbată, timp de un an, Centenarul Unirii Bucovinei cu Ţara.
 
Ziua Bucovinei va fi marcată şi de o serie de evenimente culturale, lansări de cărţi şi recitaluri.
 
Primăria Suceava va semna şi un acord de înfrăţire cu oraşul Soroca, din Republica Moldova, conform primarului municipiului Suceava, Ioan Lungu, cele două oraşe având în comun şi o istorie îndelungată, dar şi faptul că ambele oraşe au cetăţi construite de Ştefan cel Mare
 
De la 18.00 se vor aprinde luminile festive şi bradul de Crăciun de pe esplanada Casei Culturii Suceava, seara urmând să se încheie cu un concert susţinut de trupa Holograf.