Împăratul care a adus grandoare Imperiului Roman

Iustinian I s-a născut în 482, în satul Tauresium, sat situat lânga Justiniana Prima din prefectura română Iliria. Familia lui de ţarani era vorbitoare a limbii latine, iar Iustinian era nepotul viitorului împarat Iustin I, care a făcut după anul 470 carieră militară în armata împaratului Leon I al Imperiului Român de Răsărit (457-474).

• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”
• 165 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la…

Iustinian a devenit împarat în 527. Visul lui Iustinian a fost sa reconstruiasca Imperiul Roman (creştinat însa) prin unirea celor doua imperii, de apus şi de rasarit. A reuşit în parte prin generalul sau Belisarie care a cucerit Peninsula Italica şi nordul Africii. Încercarile grele din punct de vedere militar şi financiar de cucerire a Italiei, începute de Belisarie şi încheiate de Narses (un alt general) nu au avut un efect îndelungat. În 568, venirea longobarzilor acolo a distrus opera lui Iustinian.

Evenimentul intern cel mai important a fost rascoala Nika din Constantinopol. Opozanţii lui Iustinian au proclamat un alt împarat, pe Hepatius, nepotul fostului împarat Anastasiu I. În timp ce Iustinian vedea situaţia ca şi pierduta, soţia sa, împaratesa Teodora, o fosta artista de circ, s-a opus retragerii din capitala. Prin negocieri purtate de Narses cu revoltaţii ?i prin atacul surprinzator al lui Belisarie cu trupele loiale împaratului în hipodrom, unde s-au adunat revoltaţii, rascoala a fost potolita.

Una dintre cele mai mari realizari ale lui Iustinian este codificarea dreptului roman începuta în 529. Iustinian a încercat sa revitalizeze societatea romana, aflata în ultimul stadiu al descompunerii, printr-o uriaşă operă de sistematizare a dreptului clasic şi postclasic, astfel încât sa poata fi aplicat la realitaţile secolului al VI-lea din Imperiul Roman.

Descopera îţi prezinta principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 noiembrie:

1716 – A încetat din viata Gottfried Wilhelm von Leibnitz, filosof, matematician, fizician german (n. 1 iulie1646)

1719 – S-a nascut Johann Georg Leopold Mozart, compozitor, violonist si organist, tatal celebrului compozitor W.A. Mozart (m. 28 mai 1787)

1765 – S-a nascut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi (m. 24 februarie 1815)

1831 – A încetat din viata Georg Wilhelm Friedrich Hegel, filosof german (n. 27 august 1770)

1840 – S-a nascut pictorul francez Claude Monet, întemeietor al curentului impresionist în pictura (d. 1926).

1889 – S-a nascut Jawaharlal Nehru, om politic indian, militant pentru independenta Indiei. El a devenit, în anul 1947, primul sef de stat din istoria tarii sale. A militat pentru modernizarea Indiei, iar prin promovarea unei politici de nealiniere si coexistenta pasnica. (m. 27 mai 1964)

1922 – Prima emisiune radiofonica a postului BBC

1967 – A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar si filolog (n. 13 martie 1900)

1991 – URSS s-a transformat într-o uniune formata, într-o prima etapa, din 7 state: Rusia, Kazahstan, Belarus, Azerbaidjan, Kirchizia, Tadjikistan, Turkmenistan.

1991 – Parlamentul României, învestit de CPUN (prin Decretul-Lege nr. 92 din martie 1990, pentru alegerea Parlamentului si Presedintelui României) cu calitatea de Adunare Constituanta, a încheiat dezbaterea Constitutiei.

1991 – A incetat din viata prozatorul Constantin Chirita („Ciresarii”) (n. 12 martie 1925)

2008 – A încetat din viata prozatorul si publicistul român Ioan Lacusta (n. 15 septembrie 1948).