DEZVĂLUIRI. Cum a cooperat Associated Press cu regimul nazist. Reacţia prestigioasei agenţii

Informaţiile, publicate în revista „Studies in Contemporary History” („Studii în Istoria Contemporană”) de către istoricul Harriet Scharnberg, arată modul în care se producea cooperarea.

• Cum a început revoluția rusă pe străzile Iașiului
• Moartea lui Boris Elţîn, primul preşedinte ales în mod democratic la Kremlin

În anul 1933, atunci când Partidul Nazist a ajuns la putere, oficialii au decis să interzică publicaţiile internaţionale, precum The Guardian, Keystone sau World Wide Photos, acuzate de angajarea unor jurnalişti evrei.

Agenţia Associated Press a fost singura care a rămas deschisă în Germania lui Hitler, continuând să funcţioneze până la intrarea Statelor Unite în război, în anul 1941.

Agenţia din New York a cedat controlul asupra producţiei sale, prin semnarea „legii editorului”, promiţând să nu publice articole care să afecteze regimul.

Această lege a cerut AP să angajeze reporteri care să lucreze direct în divizia de propagandă a lui Joseph Goebbels. Unul dintre cei 4 fotografi angajaţi de Associated Press era Franz Roth, fost membru al unităţii paramilitare a SS. Fotografii cu invazia Germaniei în nordul Ucrainei făcute de el au fost selectate personal de Adolf Hitler.

“În loc să ofere presei americane fotografii cu miile de victime evreieşti din Lviv, aceştia au furnizat doar imagini cu victimele poliţiei sovietice şi cu criminalii de război ai Armatei Roşii”, a declarat istoricul pentru The Guardian.

“În această situaţie este corect să spunem că aceste fotografii au avut rolul de a camufla adevăratul caracter al războiului purtat de germani, urmând interesele Germaniei în război”, a mai declarat acesta.

Citeşte continuarea în Gândul!