Prima pagină Istorie

Conflicte interetnice în istoria recentă a României

Gabriel Sala | 02.25.2017 | ● Vizualizări: 1631

Conflictele interetnice reprezintă o realitate a evoluţiei României din ultimele decenii. Flagelul xenofobiei şi şovinismului nu a ocolit nici ţara noastră după căderea comunismului, sistem totalitar care a controlat naţionalismul. Tensiunile interetnice au degenerate în adevărate bătălii de stradă între români, maghiari şi romi, în special în anii ’90 în care intoleranţa a cunoscut o recrudescenţă alarmantă. Cert este că, din cauza problemelor de natură socială cu care s-a confruntat şi se confruntă numeroase comunităţi de romi, atacurile xenofobe au fost îndreptate împotriva lor.

Din datele furnizate de Romani Criss reiese că, în urma atacurilor îndreptate asupra romilor în perioada 1990-1996, circa 300 de case ale romilor au fost incendiate, 92 de gospodării au fost devastate şi distruse, şase persoane au fost omorâte, fiind înregistrate şi 9 cazuri de lovituri cauzatoare de moarte. Conform Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România, doar în prima jumătate a anilor ’90 s-au înregistrat 36 de atacuri violente împotriva romilor, atacuri soldate cu case incendiate şi victime omeneşti, însă cel mai dur conflict interetnic s-a derulat între români şi unguri la Târgu Mureş în martie 1990

Mai jos trecem în revistă principalele conflicte interetnice care au afectat România:

1989 Cronologia conflictelor interetnice începe cu evocarea evenimentelor desfăşurate în ziua de 24 decembrie 1989 în localitatea Vârghiş din judeţul judeţul Covasna. În vâltoarea energiilor descătuşate de revoluţia română, sătenii maghiari s-au războit cu consătenii de etnie romă. Bilanţul confruntării a fost de doi romi ucişi şi două case distruse. Interesant este că la recensământul din 2011 la Vârghiş dintr-un total de 1628 de persoane, 12 s-au identificat drept etnici români, 1616 maghiari, în localitate namaitrăind oficial nici un rom.
 
1990 La Turulung, localitate din judeţul Satu Mare, s-a iscat un conflict între români şi maghiari pe de o parte şi romi pe de altă parte, 36 case ale romilor au fost incendiate de către o mulţime furioasă format din circa 800 de persoane. Ulterior romii au părăsit temporar localitate.
 
Un alt incident interetnic s-a derulat în 29 ianuarie la Reghin, în judeţul Mureş, unde cinci case ale romilor au fost incendiate de către populaţia majoritară.
 
În Lunga, judeţul Covasna, incidentele interetnice dintre majoritari şi romi din 5 februarie au avut drept consecinţă moartea a patru etnici  romi şi incendierea a şase case.
 
În Târgu Mureş s-au consemnat cele mai grave incidente interetnice din istoria recentă a României, combatanţi fiind românii şi ungurii din urbe. La 27 de ani de la acele evenimente culisele confruntării sunt departe de a fi desluşite, în condiţiile în care numeroşi cercetători şi jurnalişti care au investigat cazul consideră că respectivul conflict a fost provocat. Cert este că evenimentele au evoluat gradual. Astfel în ianuarie comunitatea maghiară a cerut şcoli separate, ulterior aproape 100.000 de maghiari mărşăluind în tăcere în Târgu Mureş, cu lumânări şi cărţi, revendicând învăţământ în limba maternă.
 
Pe 15 martie, cu ocazia zilei maghiarilor de pretutindeni, tensiunile etnice s-au amplificat datorită faptului că în numeroase oraşe transilvănene, maghiarii au arborat steagul Ungariei, gest considerat provocator în acele vremuri tulburi de către români.  Pe 16 martie a avut loc incidentul de la farmacia nr. 28 din cartierul Tudor unde şefa farmaciei a decis să schimbe inscripţia farmaciei din limba română în maghiară. Au avut loc primele lupte de stradă, în care o echipă de reporteri din Ungaria a fost bătută, numeroşi etnici maghiari agresaţi, iar 14 români au fost răniţi de o maşină care a intrat în plin în grupul de manifestanţi, automobilul fiind ulterior incendiat. Cert este că Poliţia a intervenit foarte târziu, evenimentele anticipând baia de sânge din 20 martie.  
 
În 19 martie tensiunile etnice alimentate politic au escaladat.  În urbe descind autobuze cu români din Reghin, Hodac, Ibăneşti, Toaca, etc., care au devastat sediul UDMR, războindu-se cu grupul de circa 100 de maghiarii aflaţi în zonă. În ziua de 20 martie românii şi ungurii s-au grupat în centrul oraşului, unde în jurul amiezii erau masaţi pe de o parte peste 10 mii de maghiari, inclusiv veniţi din Sovata şi de pe Valea Nirajului, din Acăţari, Miercurea Nirajului, Eremitu etc. iar de cealaltă parte circa 2000-3000 de români, mulţi veniţi din Reghin sau din satele de pe Valea Gurghiului, din Ibăneşti, Hodac sau Toaca. Taberele era despărţite de un cordon firav de miliţieni care evident că nu i-au putut opri pe români şi pe maghiari să provoace un război stradal în care s-au folosit drept arsenal de luptă cocteiluri Molotov, răngi,  bâte, furci, topoare, săbii etc.
 
 
Cel mai sângeros conflict din istoria recentă a României a durat câteva ore, bilanţul sumbru al confruntărilor stradale  fiind de 5 morţi şi 278 de grav răniţi. Scenele conflictului de la Târgu Mureş au făcut înconjurul lumi, România plătind tribut ani buni acelor evenimente nefericite.
  
În Bucureşti, între 13-15 iunie minerii din Valea Jiului, veniţi în Capitală pentru a anihila grupurile de demonstranţi anti-Iliescu, au organizat un pogrom împotriva romilor din cartierele bucureştene. Conform presei, raidurile s-au soldat cu distrugerea de apartamente şi case, bătăi ale bărbaţilor şi agresarea femeilor rome.
 
La 10 iulie în Cuza Vodă, în judeţul Constanţa, 34 de case ale romilor au fost incendiate de către ceilalţi localnici, drept consecinţă a numărului mare de furturi din recoltele agricole.
 
Localitatea harghiteană Caşinul Nou în ziua de 12 august a fost scena confruntării dintre un grup de aproximativ 400 de săteni unguri şi consătenii lor romi. În urma violenţelor 29 de case au fost incendiate, iar aproximativ 150 de romi au fost nevoiţi să fugă din sat. 
 
La Mihail Kogălniceanu, în judeţul Constanţa, la 9 octombrie o mulţime furioasă  a incendiat 36 de case ale populaţiei rome, iar pe alte patru le-au distrus, românii acuzându-i pe romi că se aflau la originea unui număr mare de furturi, nesancţionate de Poliţie
 
1991 La Bolintin Deal în jud. Giurgiu, românii din localitate au incendiat 22 case ale romilor şi au distrus alte două, în noaptea dinspre 7 spre 8 aprilie. Totul a început de la un conflict spontan dintre un  român şi un rom, soldat cu moartea primului taman în duminica Paştelui Ortodox. Poliţia i-a îndemnat pe romi să părăsească localitatea, ceea ce mulţi dintre ei au şi făcut. Când, o lună mai târziu, câteva familii de romi au încercat să revină în una din case, o mulţime de circa 2.000 de localnici au incendiat casa în cauză împreună cu alte două proprietăţi ale romilor.
 
La Ogrezeni, în jud. Giurgiu, românii au incendiat 21 case ale romilor în ziua de 17 mai, violenţele interetnice iscându-se după ce un rom a înjunghiat un barman.
 
O zi mai târziu sătenii din Bolintin Vale s-au dedat la acte de violenţă din spirit de solidaritate faţă de cei din Ogrezeni. Drept consecinţă 13 case ale romilor au fost mistuite de flăcări.
 
Tot în Giurgiu, la Găiseni, la 5 iunie tensiunile interetnice au avut drept consecinţă incendierea a trei case ale romilor, alte şase fiind distruse de către mulţimea dezlănţuită de români.
 
La Plăieşii de Sus, judeţul Harghita, la 9 iunie, tensiunile etnice au făcut ca majoritarii să incendieze 28 de case şi să omoare un rom, după ce patru săteni romi au bătut un paznicul al culturilor agricole, deoarece a intervenit în timp ce ei îşi băteau calul. Ulterior,  mulţimea a bătut doi romi în vârstă, total nevinovaţi, unul dintre ei murind datorită loviturilor încasate. Sătenii au tăiat stâlpul telefonic care făcea legătura cu Miercurea Ciuc, evident pentru a se evita intervenţia poliţiei, după care au incendiat cele 28 de case ale romilor.
 
1993 La Vălenii Lăpuşului în judeţul Maramureş, în 13 august, pe fondul tensiunilor interetnice, sătenii români au incendiat 18 case ale consătenilor lor romi.
 
În localitatea timişeană Cărpiniş în ziua de 17 martie românii s-au războit cu consătenii lor de etnie romă, astfel că au fost distruse cinci case ale romilor.
 
Tot în 1993 s-a derulat conflictul interetnic de la Hădăreni, din 20-21 septembrie, conflict care datorită publicităţii media şi implicării instituţiilor internaţionale s-a bucurat de o largă notorietate atât în ţară cât şi în străinătate, unde a trezit reacţii puternice. Totul a pornit de la o încăierare la cârciuma locală, încăierare în care un român a murit. Ulterior s-a organizat o adevărata vendetă împotriva romilor, bilanţul conflictului fiind de trei de etnici romi linşaţi şi optsprezece case incendiate şi distruse. Cumunitatea romă a părăsit satul pentru a se pune la adăpost de furia românilor.
 
Evenimentul a fost de departe cel mai mediatizat conflict interetnic după acel martie însângerat de la Târgu Mureş. În 1997, patru persoane au fost arestate în cele din urmă în legătură cu evenimentele de la Hădăreni. Cei patru, care de altfel au fost condamnaţi la închisoare, au fost eliberaţi în 2000, în 2005 guvernul român ajungând la o înţelegere cu 18 victime, care au supravieţuit pogromului. Conflictul de la Hădăreni constituie şi în prezent un punct de reper în evaluarea conflictelor interetnice care implică comunitatea romă.
 
 
1994 În localitatea Racşa din judeţul Satu Mare, la 29 mai un număr de nouă case au fost incendiate de către mulţimea furioasă de români, romii fiind nevoiţi să fugă din sat. 
 
1995 Localitatea Bâcu, din judeţul Giurgiu, a fost scena confruntărilor interetnice dintre români şi romi Violenţele s-au soldat cu rănirea a două persoane şi incendierea a patru case ale romilor. Totul a pornit de la o încăierare dintre o familie de români şi un grup de tineri romi. În urma conflictului romii au părăsit localitatea, revenind după ce în sat au descins circa 200 de jandarmi.
 
1998 La  Valea Largă  în judeţul Mureş tensiunile interetnice au escaladat, astfel că o familie de romi a fost nevoită să fugă din sat, casele sale fiind incendiate.
 
2003 La Craiova, romii din cartierul Faţa Luncii au declanşat în septembrie 2003 o adevărată răscoală, reclamând tratamentul la care au fost supuşi de către membrii clanului interlop craiovean "Frăţia", care-i teroriza, printre altele interzicându-le accesul în numeroase cluburi, baruri sau restaurante ale urbei. Tensiunile interetnice au determinat ca un grup de circa 300 de romi din cartierul Faţa Luncii, înarmaţi cu bâte, furci şi topoare să iasă în stradă. În consecinţă zona a devenit un adevărat câmp de bătălie, totul culminând cu intervenţia în forţă a sute de poliţişti înarmaţi, care au folosit şi armele din dotare pentru ai potoli pe romi, evitându-se astfel un conflict interetnic de amploare în Craiova.
 
2007 La Apata în judeţul Braşov între locuitorii satului a izbucnit în 22 august un conflict interetnic în care s-au implicat circa 200 de romi şi 150 de maghiari, ultimii acuzându-i pe romi că fură din câmp  lucerna şi cartofii. Ţăranii afectaţi au angajat chiar şi echipe de pază, pentru a patrula noaptea, însă au fost bătuţi de un grup de cinci indivizi. Ulterior ambele comunităţi au fost nemulţumite, astfel că localnicii, atât romi, cât şi maghiari, înarmaţi ca pentru război cu bâte, pietre şi furci, s-au răfuit în centrul comunei, conflictul încetând după ce în sat au descins circa 150 de jandarmi şi poliţişti. 
 
2009 În satul Sânmartin, din judeţul Harghita, la data de 31 mai, un grup de romi s-au încăierat cu cu localnici neromi, doi săteni fiind bătuţi. După lăsarea nopţii în sat s-a derulat lupte interetnice, trei dintre locuinţele romilor fiind incendiate. Imediat după conflict, majoritatea romilor au părăsit satul,  revenind ulterior, după calmarea spiritelor. 
 
La Sâncrăieni, în judeţul Harghita în luna iulie a anului 2009, un grup de circa 300 de maghiari din sat au reusit, în ciuda prezenţei unui număr consistent de poliţişti şi jandarmi să incendieze casa unui etnic rom. Prezenţa oamenilor legi a oprit însă grupul de la alte atacuri asupra romilor, acesta intenţionând iniţial să-i alunge pe consătenii romi din sat.
 
2011 La  Racoş, în judeţul Braşov, în 8 aprilie starea de tensiune  a degenerat. Astfel un grup de 350 de săteni români şi unguri, înarmaţi cu furci, bâte, topoare şi leviere au organizat un atac asupra romilor din localitate. Lucrurile au degenerate după ce fiul primarului a fost luat la bătaie de patru etnici romi, chiar în faţa casei sale. Ulterior un grup de cinci romi care nu aveau legătură cu evenimentelor a fost snopit în bătaie. Cert este că atacul îndreptat asupra romilor a fost oprit doar după ce o sută de jandarmi şi poliţişti au descins în localitate. Tensiunile interetnice au făcut ca satul să fie păzit de jandarmi şi firme de pază.
 
2011 În oraşul Piatra Neamţ, în 6 august 2011 trupele de "mascaţi" au intervenit în forţă, între două grupuri de circa 40 de români şi 60 de romi care se războiau în stradă. Scandalul s-a declanşat după ce o fetiţă romă de nouă ani, a fost lovită de o vecină, pe motiv că aceasta i-ar fi bătut nepoata. Alertată familia fetei a agresat-o în plină stradă pe româncă, iar de aici până la un război stradal nu a fost decât un pas.  Din fericire incidentele nu s-au soldat cu victime, intervenţia forţelor de ordine prevenind o astfel de turnură nefericită a evenimentelor.
 
 Acestea sunt cele mai ample conflicte interetnice cu care s-a confruntat România în ultimii 28 de ani. Fie că sunt rezultat al naţionalismului exacerbat, fie al sunt rodul diferenţelor economice, cultural sau sociale confruntările de acest tip reprezintă refulări violente ale unor vechi tensiuni între diferitele comunităţi. Din păcate nu putem vorbi de o rezolvare a divergenţelor interetnice prin prisma promovării multiculturalismului şi a toleranţei în România, astfel că asemenea manifestări pot tulbura oricând fragila stabilitate a societăţii româneşti.
 
Gabriel Sala este profesor de istorie-geografie, blogger, jurnalist, cercetător. Absolvent al Universităţii din Oradea, actualmente este profesor la Liceul Tehnologic de Construcţii şi Protecţia Mediului din Arad.