Home » Istorie » O descoperire recentă aruncă o nouă lumină asupra primilor americani şi poate fi un element esenţial în înţelegerea istoriei migraţiei pe acest continent

O descoperire recentă aruncă o nouă lumină asupra primilor americani şi poate fi un element esenţial în înţelegerea istoriei migraţiei pe acest continent

O descoperire recentă aruncă o nouă lumină asupra primilor americani şi poate fi un element esenţial în înţelegerea istoriei migraţiei pe acest continent
Publicat: 26.06.2018
Cercetătorii americani au arătat că la situl Anzick din Montana - singurul loc funerer al populaţiei Clovis - rămăşiţele unui copil, ale unui corn de cerb şi artefactele din piatră au fost îngropate în acelaşi timp, ridicând noi probleme cu privire la prima cultură importantă din America de Nord.

Michael Waters, director al Center for the Study of the First Americans, şi colegii de la Universitatea Oxford şi de la Stafford Research of Colorado au avut lucrarea publicată în ultimul număr al PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences).

Miza principală a cercetării a fost datarea exactă a sitului Anzick care este numit după familia care deţine terenul. Situl a fost descoperit în 1968 de lucrătorii în construcţie, care au găsit rămăşiţe umane şi unelte din piatră care includ vârfuri de suliţă şi unelte din corn de cerb. De asemenea, este singurul sit funerar al acestui popor şi este asociat cu piatra Clovis şi cu artefactele din corn de cerb, scrie Science Daily.

„Acel lucru care a reprezentat o problemă a fost datarea precisă a rămăşiţelor umane din sit”, a precizat Waters. „Rămăşiţele umane erau considerate de o vârstă care nu era în concordanţă cu artefactele din sit care erau mai vechi. Dacă rămăşiţele umane şi artefactele erau contemporane, ar fi trebuit ca tehnica de datare să dea aceeaşi vârstă”.

Pentru a rezolva problema, echipa a folosit un proces numit Specific Amino Acid Radiocarbon Dating, care permite unui anumit aminoacid, în acest caz hidroxiprolina, să fie izolat de oasele umane.

Aminoacidul ar fi provenit din scheletul uman şi nu ar fi putut fi contaminat”, a explicat Waters. „Celelalte vârste calculate au suferit contaminări. Cu noua metodă, avem vârste sigure şi precise pentru rămăşiţele umane. Ca test, am redatat artefactele de corn de cerb cu aceeaşi tehnică”.

Rezultatele au demonstrat că rămăşiţele umane şi artefactele au aceeaşi vârstă.

„Rămăşiţele umane şi artefactele pot fi descrise ca datând din aceeaşi perioadă, anume acum 12.725 – 12.900 de ani în urmă”, a adăugat Waters. „Este chiar în mijlocul sfârşitului perioadei Clovis (acum 12.700 – 13.000 de ani)”.

Deşi aceştia nu sunt primii locuitori ai Americilor, Clovis este prima cultură preistorică întinsă la scară mare care a apărut acum 13.000 de ani.

Cercetătorii susţin şi că descoperirile vor ajuta geneticienii în estimările lor cu privire la migraţia în Americi pentru că genomul Anzick este critic în înţelegerea primelor aşezări şi a originii populaţiilor băştinaşe moderne.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cine a descoperit, de fapt, America?

Descoperire macabră în Peru: o groapă comună scoate la iveală un eveniment în care au fost sacrificaţi cel puţin 140 de copii

O descoperire a unor oase de câini aruncă o nouă lumină asupra istoriei primilor oameni din Americi

Cele mai vechi urme de paşi descoperite în America de Nord sugerează că oamenii au trăit în regiune la sfârşitul ultimei Ere Glaciare

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase