Prima pagină Stiinta

Ruj molecular din fructe, care hidratează buzele, dar se poate şi mânca - inventat la Cluj

Vasile Măgrădean | 03.17.2017 | ● Vizualizări: 585

Un ruj molecular din fructe, unt de cacao şi alte ingrediente, care hidratează buzele, dar poate fi şi mâncat, a fost inventat la Cluj. Rujul va putea fi consumat în restaurante, în special în acelea care au bucătari deschişi gastronomiei moleculare.

Rujul a fost inventat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, transmite corespondentul MEDIAFAX.
 
Lavinia Călinoiu, coordonatorul proiectului, a declarat, joi, că procesul de producere a unui astfel de ruj durează circa 20 de minute.
 
"Este o nouă invenţie din zona gastronomiei moleculare, care implică o interacţiune la nivelul moleculei astfel încât schimbă textura, structura unui produs. Am încercat să facem un ruj-desert, iar fructele folosite le-am destructurat total molecular şi am realizat mai multe sortimente de ruj molecular din diverse fructe - goji, afine, cătină, zmeură, dar şi din unt de cacao şi pudră de cacao, ciocolată albă cu unt de cacao şi ulei de cocos şi banane şi ulei de cocos. Elementul cheie este un polimer natural, un extract din alge care conferă o textură de gelifiere. Rujul este hidratant al buzelor, dar se poate şi mânca, având un gust deosebit de bun. Procesul de producere al unui astfel de ruj durează circa 20 de minute, fructele fiind trecute prin blender, strecurate, se amestecă cu zahăr, cu biopolimerul şi cu apă, iar conţinutul este fiert la 100 de grade, după care piureul rezultat se toarnă în matriţe sub formă de ruj care sunt răcite în gheaţă, având loc un şoc termic”, a spus Călinoiu.
 
Pentru obţinerea câtorva rujuri se foloseşte o cantitate de 40 de grame de fruct, la care se adaugă 10 grame din celelalte ingrediente, iar la final se presară bacterii probotice cu rol benefic asupra tractului gastrointestinal, notează Mediafax.
 
Rujurile au diferite culori, în funcţie de ingredientele folosite.
 
"Goji are un conţinut ridicat de carotenoide care au proprietăţi antioxidante, dar au şi efecte de regenerare celulară, afinele au, la fel, proprietăţi antioxidante şi conţinut mare de polifenol, iar cătina are un conţinut ridicat de vitamina C şi minerale. Mai putem folosi lămâie sau kiwi ca ingrediente”, a mai spus Lavinia Călinoiu.
 
Cerasela Suciu, studentă în anul IV la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor din cadrul USAMV Cluj-Napoca, a declarat, la rândul său, că proiectul rujului molecular va fi lucrarea sa de licenţă şi speră că va face o impresie bună.
 
"Chiar dacă în ţara noastră nu se pune prea mare bază pe gastronomia moleculară şi oamenii nu sunt obişnuiţi cu aşa ceva, sper ca profesorii să fie impresionaţi”, a spus aceasta.
 
Studenta a afirmat că matriţele pentru rujuri nu se găsesc în România, astfel că au fost comandate din SUA.
 
Prorectorul cu cercetarea al USAMV Cluj-Napoca, Dan Vodnar, a declarat că un astfel de produs nu va putea fi transferat către industria alimentară, însă va putea fi consumat în restaurante, în special al celor care au bucătari deschişi gastronomiei moleculare.
 
"Avem o invenţie nouă, restructurarea moleculară a unui aliment, sub forma inovatoare de ruj care devine foarte atractiv pentru populaţie, cu compuşi care au efectul de a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor. Gastronomia moleculară se adresează unei anumite populaţii şi credem că este loc întotdeauna de nou în industria alimentară”, a spus Vodnar.
 
Rujul molecular urmează să fie prezentat săptămâna viitoare la Târgul de Invenţii ProInvent care va avea loc la Cluj-Napoca.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 
 

 

Tag-uri: ruj | fructe | gastronomie | buze | inventie