Prima pagină Stiinta

Legătura dintre senzaţia de „îngheţare a creierului" şi inteligenţă. Descoperirea paradoxală a oamenilor de ştiinţă

03.27.2017 | ● Vizualizări: 2459

Ai experimentat vreodată senzaţia de „îngheţare a creierului" („brain freeze") atunci când ai fost pus în situaţii extrem de stresante? Este momentul acela când eşti extrem de prins într-o activitate, apoi, dintr-odată, pur şi simplu cedezi sub presiune, gândurile tale se opresc şi nu te mai poţi concentra asupra a ceea ce trebuia să spui sau să faci.

Dacă răspunsul este afirmativ, nu trebuie să te îngrijorezi, pentru că cercetătorii au veşti bune. Aceştia au descoperit că oamenii care experimentează senzaţia de „îngheţarea a creierului" tind să fie mult mai inteligenţi, scrie Gândul.

Sigur, în general se întâmplă atunci când eşti în faţa mai multor oameni sau când te găseşti în situaţia de a fi în lumina reflectoarelor şi crezi că arăţi ca un idiot, chiar dacă şti exact ce faci. Dacă ţi s-a întâmplat vreodată aşa ceva, cercetătorii au o veste bună pentru tine: oamenii care experimentează astfel de senzaţii tind să fie mult mai deştepţi. 

Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie pe baza conceptului de „memorie de lucru" („working memory") - cantitatea de informaţie cu care eşti capabil să jonglezi în acelaşi timp în minte. Această abilitate este extrem de utilă în îndeplinirea unor sarcini de tip fix, precum operaţiile aritmetice, iar oamenii care au dezvoltat acest tip de memorie tind să aibă rezultate academice bune şi cariere de succes. 

Un nou studiu realizat pe 85 de pacienţi a testat capacitatea „memoriei de lucru" prin itemi referitori la realizarea unor operaţii aritmetice de bază, dar şi la compunerea de propoziţii pentru a vedea care dintre subiecţi se situează peste medie. După această primă fază, participanţilor la studiu le-au fost date spre rezolvare sarcini mai complexe, pentru care s-au aplicat ulterior şi diverşi factori de stres, precum o recompensă financiară sau aluzia că cei care se vor descurca cel mai rău vor fi numiţi public şi stigmatizaţi. 

Rezultatele au demonstrat că cei cu o capacitate mai mare a „memoriei de lucru" au fost afectaţi mult mai puternic de presiunea stimulilor externi, ceea ce înseamnă că inteligenţa a fost asociată unui grad mai mare de stres în situaţiile-limită şi reacţiei de „brain freeze".