Experienţele din copilărie ne pot modifica ADN-ul. Acestea ar putea provoca apariţia anumitor boli la maturitate

În prezent, cercetătorii pot determina cu exactitate dacă grupul de gene responsabil pentru reglarea inflamaţiilor este alterat de anumite evenimente cheie din copilărie. Science Alert relatează că aceste evenimente ar putea sta la baza dezvoltării bolilor de la maturitate. 

Cercetătorii norvegieni au analizat sute de gene asociate inflamaţiilor, pentru a determina dacă sunt prezente schimbări epigenetice. Deşi genomul ADN-ului pare a fi de neschimbat, cercetătorii au descoperit că unele gene continuă să se modifice prin intermediul procesului epigenetic. 

• Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”
• Sonda europeană Mars Express a observat „păianjeni” pe planeta Marte

Una dintre cele mai cunoscute forme de proces epigenetic este metilarea, proces în timpul căruia un grup de metili este adăugat structurii ADN, astfel fiind modificate anumite funcţii.

Astfel, prin intermediul metilării şi a epigeneticii, cercetătorii au reuşit să revoluţioneze modul în care este interpretată amprenta genetică. ”Am putea deţine gene în organism care în viitor pot provoca probleme de sănătate grave,” a declarat autorul studiului Tom McDade. 

În cadrul studiului au fost analizate informaţiile a 500 de participanţi din Filipine. În timpul prelevării probelor de sânge din 2005 au fost analizate 114 de gene asociate proceselor imune de reglare a inflamaţiilor. Dar metilaţia descoperită în 9 dintre aceste gene era legată de statutul persoanei în copilărie, absenţa părinţilor şi chiar anotimpul în care persoana s-a născut. 

Astfel, prin identificarea anumitor experienţe din copilărie, cercetătorii au putut detecta dacă una dintre cele 9 gene inflamatorii este activă sau inactivă. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: