Prima pagină Stiinta

Conform unui nou studiu de amploare, schizofrenia, o boală care afectează zeci de milioane de oameni, are în mare parte cauze genetice

Alexandru Voiculescu | 10.09.2017 | ● Vizualizări: 1901
Credit: 123RF     + zoom
Galerie foto (1)

Cu ajutorul unei noi analize statistice, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, au cules o serie amplă de informaţii din baza de date daneză a 31.524 perechi de gemeni, născuţi între anii 1951 şi 2000. Oamenii de ştiinţă doreau să determine cauzele apariţiei schizofreniei, o tulburare mintală care afectează peste 20 de milioane de oameni din întreaga lume.

Analizele asupra perechilor de gemeni este o abordare riguroasă pentru a determina dacă această condiţie este genetică sau dacă este rezultatul unor factori de mediu, scrie Science Alert.

Gemenii identici, sau gemenii monozigoţi, moştenesc acelaşi set de gene de la părinţii lor. Compararea caracteristicilor acestora cu cele ale gemenilor dizigoţi (gemeni non-identici sau falşi) poate furniza un indiciu important cu privire la o condiţie; dacă aceasta are sau nu cauze genetice.

Deşi în teorie sună bine, este nevoie de foarte multe date pentru a putea observa anumite tipare. Norocul cercetătorilor a fost că baza de date din Danemarca era suficient de mare şi de bine pusă la punct pentru a putea fi folosită în studiu.

Mai mult decât atât, există o problemă în ceea ce se înţelege prin schizofrenie, fiind o condiţie greu de definit şi poate include un spectru mai larg de cauze şi simptome care poate varia în funcţie de fiecare caz în parte. Astfel, savanţii au calculat două procentaje, unul care se referă la o definiţie mai strictă şi altul care are în vedere o definiţie mai largă a condiţiei.

Pentru definiţia strictă, cercetătorii au estimat că genele au determinat apariţia schizofreniei pentru 79% dintre cazuri, iar în cazul definiţiei mai largi, 73% dintre cazurile analizate au avut cauze genetice.

„Acest studiu este cel mai amplu şi comprehensibil în ceea ce priveşte moştenirea schizofreniei şi a diversităţii diagnosticului”, a precizat Rikke Hilker de la Universitatea din Copenhaga. „Este interesant deoarece studiul indică faptul că riscul genetic pentru apariţia condiţiei este aproape acelaşi indiferent de definiţia acesteia”, conchide cercetătorul.

Demersul experţilor danezi este un mic pas înainte în cunoaşterea schizofreniei, sau cel puţin a factorilor care determină apariţia acestei condiţii. Rămân în continuare multe necunoscute, dar această abordare poate fi importantă pentru studiile viitoare, îndreptând atenţia către factorii genetici. Graniţele şi definiţiile  schizofreniei se pot schimba, dar indiferent de ele, cei care suferă de efectele acestei tulburări severe pot beneficia de o mai bună cunoaştere a cauzelor care stau la baza condiţiei.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Schizofrenia, boala care afectează 1% din populaţie. Care sunt simptomele şi ce se poate face

Descoperire extraordinară în psihiatrie: schizofrenia nu e o singură boală, ci reprezintă opt boli diferite

Un studiu amplu confirmă: creativitatea este asociată cu tulburările mintale

În urma unei simple analize a sângelui, medicii ar putea detecta două boli mintale grave