O nouă descoperire aduce informaţii cruciale cu privire la ecuatorul magnetic al lui Jupiter

O echipă internaţională de cercetători de la Universitatea Leicester a identificat banda de emisii de H3+ cu ajutorul instrumentului NSFCam de la InfraRed Telescope Facility al NASA, reprezentând prima dovadă a interacţiunii ionosferice cu câmpul magnetic al lui Jupiter, scrie Phys.

În trecut, studiile asupra ionosferei lui Jupiter s-au concentrat aproape în totalitate pe polii planetei, iar aceste observaţii au văzut o mare parte din ionosferă ca fiind omogenă şi neinteresantă.

• Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”
• Sonda europeană Mars Express a observat „păianjeni” pe planeta Marte

Studiul acesta a deschis  întreaga ionosferă pentru investigaţie şi sugerează că ionosfera lui Jupiter este mult mai complexă, iar în ciuda diferenţelor semnificative de dimensiune dintre Terra şi Jupiter, ambele planete au o bandă similară în jurul ecuatorului.

„Prima dată când am văzut banda întunecată în jurul lui Jupiter în datele noastre, am înţeles că vedeam ceva special la Jupiter”, a precizat Tom Stallard, profesor la Planetary Astronomy de la Universitatea Leicester.

Savanţii au folosit 13.501 de imagini ale emisiilor de H3+ luate în 48 de nopţi între anii 1995 şi 2000. Durata lungă ajută la scoaterea la iveală a ratei schimbului în câmpul magnetic din jurul ecuatorului planetei şi furnizează indicii cu privire la fenomenele din interiorul gigantului gazos.

Studiul a fost publicat pe 23 iulie în Nature Astronomy.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

FOTO Cum e vremea pe Jupiter? Furtunoasă şi întunecată, dezvăluie o nouă imagine cu fenomenele de pe gigantul gazos

Fenomen uimitor găsit la cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Aurorele lui Jupiter au o particularitate surprinzătoare

Aceasta este probabil cea mai clară dovadă a existenţei apei pe Europa, un satelit a lui Jupiter

Descoperire neaşteptată a astronomilor: au găsit încă 12 sateliţi ai lui Jupiter. Acum, gigantul gazos are în total (cel puţin) 79 de luni