Prima pagină Maratoanele Descopera Case de poveste

Colecţia Ligia şi Pompiliu Macovei. Comorile adunate şi create de o pictoriţă şi un abil arhitect, devenit diplomat. „Nu a fost un comunist, a fost un om care a trăit momentul istoric”

Mihaela Stoica | 08.13.2018 | ● Vizualizări: 9092

Într-o zonă unde buldozerele lui Ceauşescu nu au mai reuşit să ajungă, pe strada 11 Iunie, la numerele 36-38, foarte aproape de Dealul Patriarhiei şi de un club frecventat de mulţi bucureşteni tineri, se încăpăţânează să reziste o casă cu un interior plin de culoare şi bun gust. Adăposteşte colecţia Ligia şi Pompiliu Macovei, ce cuprinde comori create sau strânse de o artistă plastică şi un arhitect ajuns diplomat.

„Este o casă salvată pentru că, cum bine ştim, în cadrul ansamblului de aici tot Dealul Uranusului, unde este acum Palatul Parlamentului, a fost dărâmat şi urma şi această parte să fie dărâmată”, a menţionat Delia Marinescu, muzeograf Colecţia de artă Ligia şi Pompiliu Macovei, într-un interviu video pentru Descoperă.
 

Galerie foto

Colecţia Ligia şi Pompiliu MacoveiColecţia Ligia şi Pompiliu MacoveiColecţia Ligia şi Pompiliu MacoveiColecţia Ligia şi Pompiliu Macovei
Imobilul foarte luminos a fost construit în anii de dinaintea Primului Război Mondial, într-un stil arhitectural francez, cu tavan şi grinzi înalte.  În primii zeci de existenţă a fost, printre altele, magazin de pălării, dar şi atelier de dulgherie şi a adăpostit ucenicii unei fabrici din zonă. „Venind anii '50 a fost naţionalizată şi apoi reîmpărţită diferiţilor locatari, oameni mai cu stare, mai fără stare, până s-au ridicat minunatele blocuri”, a precizat Delia Marinescu.
 
În 1952, imobilul a devenit locuinţa de serviciu a lui Pompiliu Macovei, în vremea respectivă arhitect-şef al Capitalei. O perioadă, el şi soţia lui au împărţit casa cu alţi chiriaşi.
 
„Colecţia a fost ca un copil pentru că ei doi nu au avut moştenitori şi atunci toată investiţia a fost făcută în ei, într-o viaţă frumoasă şi într-un cadru frumos de viaţă. Prima cărămidă a colecţiei este un tablou cumpărat de la însuşi Theodor Pallady, care se află aici în holul de intrare, tablou care a fost cumpărat cu banii de la nuntă (căsătoria celor doi a avut loc în 1939, n.r.)”, a specificat muzeograful.
Credit foto: Descopera.ro
 

Premiată pentru schiţele la poeziile lui Arghezi şi Eminescu

Născută în Bucureşti în 1916, anul intrării României în Primul Război Mondial, graficiana şi pictoriţa Ligia Macovei a urmat cursurile de artă decorativă de la Universitatea de Belle-Arte din Capitală, unde a studiat printre alţii cu renumita Cecilia Cuţescu Storck. 
 
„Încă de la început, ea a dezvoltat un simţ al culorii foarte accentuat. Se vede şi se urmăreşte tot acest simţ în toată opera ei, dar pe lângă simţul culorii, din desene putem să vedem treaba asta, are o aplecare foarte uşoară în modul de a face tuşa şi în modul în care poate să schiţeze din numai 2-3 linii un profil şi un caracter uman”, a precizat Delia Marinescu.
 
Pentru celebrele schiţe pe care le-a făcut la poeziile lui Mihai Eminescu şi Tudor Arghezi, Ligia Macovei a primit mai multe premii ale Uniunii Artiştilor Plastici şi ale Academiei Române. 
 
„Pompilu Macovei, de formaţie arhitect, este omul care a terminat Opera în stadiul în care îl vedem astăzi. Proiectul iniţial fiind făcut de Octav Doicescu, după moartea acestuia Pompiliu Macovei termină proiectul arhitectural al Operei. La fel, tot lui îi datorăm şi proiectul Aeroportului Băneasa”, a adăugat muzeograful Colecţiei de artă Ligia şi Pompiliu Macovei.
Volum de versuri al lui Tudor Arghezi, cu dedicaţie pentru Ligia Macovei / Credit foto: Descopera.ro
 
Născut în anul 1911, Pompiliu Macovei a devenit un arhitect modernist radical sub îndrumarea profesorilor Horia Creangă şi Octav Doicescu. De numele lui Pompiliu Macovei se leagă, printre altele, şi crearea stadionului 23 August, actualul „Lia Manoliu”. Membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român până în 1974, în 1959 îşi începe cariera în diplomaţie, fiind consilier de ambasadă la Paris. Conduce apoi misiunea  dipomatică de la Roma, ulterior a fost ministru adjunct la Externe. Între 1965-1971 a fost preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (actualul Minister al Culturii), fix în perioada de relativă relaxare a regimului comunist. Imediat după enunţarea în 6 iulie 1971 a celebrelor „Teze din iulie”, ideologice, Nicolae Ceauşescu l-a destituit pe Pompiliu Macovei din funcţia de ministru al Culturii. 
 
„Momentul '71 a fost unul în care mulţi dintre vechii oameni care au condus şi erau la vârf au ieşit la pensie sau au fost frumos îndemnaţi să iasă la pensie, sau, pur şi simplu, dacă nu au vrut, au fost daţi la o parte. Pompiliu Macovei, într-adevăr, pleacă de la conducerea Ministerului Culturii, dar el efectiv se retrage din toate funcţiile şi se pensionează abia în 1977”, a menţionat Delia Marinescu.
 

„A fost un om care a trăit momentul istoric”

„Este interesant de văzut că Pompiliu Macovei, din punct de vedere politic, el îşi începe sau, mă rog, este un apropiat al vieţii politice încă din anii '30. Practic, el a trecut prin Regalitate, prin scurta epocă a dictaturii militare. După care trece prin tot Deceniul Roşu şi anii '60 de uşor dezgheţ, ca să finalizeze, să iasă total din politică în 1977. Adică chiar  a fost un om foarte abil până la urmă, care a trecut prin foarte multe etape ale istoriei noastre politice, cel puţin,” a apreciat în continuare muzeograful.
 
Imediat după plecarea de la Ministerul Culturii, Pompiliu Macovei este trimis la Paris, ca ambasador la UNESCO, funcţie pe care a deţinut-o până în 1977. 
 
„Tot lui îi datorăm şi intrarea şi faptul că România are astăzi un comitet în bordul UNESCO. În prisma acestei cariere pe care a făcut-o, deşi poate că nu ne mai gândim astăzi aşa, ne gândim că, poate, pur şi simplu, a făcut parte din nomenclatura comunistă şi asta este. Putem spune că a fost un comunist. Nu a fost un comunist, a fost un om care a trăit momentul istoric, pentru că asta i-a fost dat să trăiască, dar l-a trăit cumva frumos şi încercând să pună România pe nişte calapoade şi pe nişte culmi, atât de bine cât a putut”, a mai spus Delia Marinescu.
 
Delia Marinescu, muzeograf Colecţia de artă Ligia şi Pompiliu Macovei / Credit foto: Descopera.ro
 
Mare iubitor de spectacole de operă şi de artă, Pompiliu Macovei a adunat în casa sa obiecte de valoare, dincolo de marile creaţii ale soţiei sale – tablouri şi lucrări de grafică.
 
„Prin prisma alianţei dintre cei doi, au călătorit foarte mult şi ea a surprins în pictura ei diferite peisaje, stări, lumini sau emoţii pe care le-au simţit, călătorind fie în Franţa, fie în Italia, fie în Spania, lucruri care în egală măsură i-au îmbogăţit atât pe interior, cât au îmbogăţit şi colecţia. Pentru că se poate observa, colecţia este una eclectică. Asta înseamnă că este un mix din foarte, foarte multe domenii, arii. Adică avem de la pictură, sculptură, artă decorativă, piese de mobilier, piese de mobilier vechi şi foarte vechi, piese de mobilier mai nou”, a precizat muzeograful.
 

Clădirea are nevoie de restaurare

Cei mai bine de 100 de ani de existenţă şi-au pus, însă, amprenta asupra acestui imobil care, în ciuda aspectului extrem de frumos de la interior, are nevoie de reconsolidare şi restaurare.  „Nu a avut şi ne dorim să primească, că a trecut prin suficiente cutremure şi ar fi bine să... . Bănui că în momentul în care au plecat toţi chiriaşii, s-au aşezat în casă, bănui că au făcut ceva muncă de reamenajare, reconsolidare. Cel puţin o revăruire sigur s-a întâmplat, dar nu aş şti să vă zic cu exactitate. În orice caz, s-a păstrat destul de bine”, a afirmat Delia Marinescu.
 
Din 1952 şi până la decesul lor, cei doi soţi au locuit în acest imobil, cu excepţia perioadelor în care au fost plecaţi în străinătate, în anii de delegaţie. Ligia Macovei a murit în anul 1998, iar Pompiliu Macovei zece ani mai târziu. Casa, care acum le adăposteşte colecţia, a rămas ca în vremea în care ei trăiau. Se pot vizita cinci săli de  la parter, cu excepţia dormitorului. La etaj se află spaţii de depozitare.
Imobilul în care au locuit Ligia şi Pompiliu Macovei, care acum adăposteşte colecţia-muzeu / Credit foto: Descopera.ro
 
„El a lăsat totul aşa cum s-a gândit că ar fi, inclusiv aranjamentul din atelier (fostul atelier al Ligiei Macovei, cea mai mare încăpere şi sală expoziţională din imobil n.r.) este aranjat de el. Totul este aşa cum l-au lăsat. Este o donaţie dată statului român, în cazul de faţă Primăriei Municipiului Bucureşti”, a precizat muzeograful Colecţiei de artă Ligia şi Pompiliu Macovei. În momentul în care a fost donată, colecţia cuprindea peste 1750 de lucrări de artă plastică, artă decorativă, mobilier şi artă populară, alături de 8000 de cărţi şi albume, în timp ce alte mii de volume au fost dăruite Institutului de Arhitectură. „O parte din colecţia de artă populară este la Muzeul Satului şi o altă parte din colecţia de artă şi de pictură a Ligiei a plecat la Muzeul Naţional de Artă”, a mai spus Delia Marinescu.
 
Mobilier de secol XVII, tablouri pictate nu doar de Ligia Macovei, ci şi de Ion Ţuculescu, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Al. Ciucurencu, Nicolae Tonitza, Ioan Andreescu sau Lucian Grigorescu, sculpturi, artă decorativă, arămuri, ceramică şi porţelanuri din Turcia, Caucaz, Persia, China şi Japonia, o lampă care i-a aparţinut lui Ion Mincu şi care lumina biroul Louis-Philippe al lui Pompiliu Macovei, volume de mari autori români şi străini, multe cu autograf, toate sunt doar o parte dintre obiectele extrem de valoroase din Colecţia de artă Ligia şi Pompiliu Macovei. 
Atelierul Ligiei Macovei / Credit foto: Descopera.ro
 
„Valoros este şi un jug de boi pe care Pompiliu Macovei l-a adunat dintr-o groapă de vechituri din Franţa... . „Până la urmă, ei sunt tributarii unei educaţii venite din Interbelic, pe care au păstrat-o şi pe care au avut intuiţia să ne-o dea şi nouă mai departe. Aşa încât probabil că, de la Patriarhie până să ne oprim la bar, poate putem să intrăm, să băgăm un cap să vedem o altfel de lume aici, pe 11 Iunie”, a îndemnat la final Delia Marinescu, muzeograf Colecţia de artă Ligia şi Pompiliu Macovei.
 
În anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Descopera.ro te invită să cunoşti, prin intermediul campaniei „Case de poveste”, istoria unor clădiri impresionante şi a oamenilor ei.