Pravila de la Govora. Întâiul cod de legi din Ţara Românească, expus la Muzeul Naţional de Istorie a României

Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 17 aprilie 2015, începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Sala Lapidarium.

Epoca lui Matei Basarab a reprezentat o veritabilă efervescenţă culturală, când s-a cristalizat Şcoala artistică românească, fără de care înflorirea culturală Cantacuzino-Brâncovenească nu ar fi avut succesul scontat. Domnitorul Matei Basarab s-a remarcat printr-o râvnă deosebită în activitatea de mecenat cultural, fiind totodată un apărător al ortodoxiei şi al tradiţiei acesteia în spaţiul românesc.

• Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să…
• Scriitoarea Ana Blandiana, invitată la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, a povestit despre „cea mai grea”…

Personalitatea culturală şi morală a voievodului îl vor consacra drept unul dintre cei mai mari ctitori de biserici din epoca medievală. A fost un patron spiritual, construind, renovând şi restaurând zeci de lăcaşe de cult, atât din Muntenia şi Moldova, cât şi din sudul Dunării sau de la Muntele Athos. În acest context cultural se înscriu şi lucrările de reconsolidare, extindere şi renovare ale complexului monahal de la Govora (jud. Râmnicu Vâlcea). Aici, la mănăstirea Govora, se instalează din 1637, a doua tipografie domnească atestată din Ţara Românească.

De asemenea, cuviosul domnitor va înfiinţa prima Şcoală de cultură din Voievodat, pe care o va înzestra cu un venit anual de 1000 de galbeni. Activitatea administrativă, tipografică şi cărturărească este coordonată de egumenul Meletie Macedoneanul, iscusit tahigraf şi cărturar, format în tradiţia greco-slavă de la Muntele Athos (Zografu) şi din Macedonia (Ohrida). Tipografia de la Govora va imprima în condiţii grafice remarcabile, între anii 1637-1644, cinci cărţi (de redacţie slavonă sau în limba română, cu alfabet chirilic).

În anul 1640 este tipărită în limba română, cu alfabet chirilic, Pravila Bisericească sau Pravila Mică, denumită astfel după formatul ei. Lucrarea reprezintă prima culegere de legi juridice, canonice şi civile, în limba română. Traducerea s-a făcut după o ediţie slavonă care are la bază un nomocanon bizantin. De această grea activitate s-a ocupat Mihail Moxa, călugărul erudit de la mănăstirea Bistriţa (jud. Râmnicu Vâlcea).

Stihurile la stema Ţării, parte din predoslovie, precum şi ultima însemnare (colofonul), dinaintea primului capitol, au fost semnate în ordine, de Udrişte Năsturel, Meletie Macedoneanul şi ieromonahul Ştefan de la Ohrida, fiind alcătuite în slavonă, printre ultimele manifestări ale slavonei ca limbă de cult, înainte de dispariţia sa treptată. În schimb, predoslovia mitropolitului Teofil al Ţării Româneşti a fost redactată în limba română, cu alfabet chirilic.

Înaltul arhiereu ne lămureşte cu privire la rostul tipăririi cărţii în limba pământească. „Socotit-am că mai toate limbile au carte pre limba lor. Cu aceea cugetai şi eu, robul Domnului mieu Is. Hs., să scot această carte, anume Pravila, pre limba rumânească“. Credincioşii ortodocşi din Transilvania au beneficiat de o ediţie similară a Pravilei, cu o predoslovie semnată de mitropolitul Ghenadie al II-lea.

Din pagina de titlu putem rezuma alcătuirea Codexului, cel dintâi în limba română, după legile sfinţilor apostoli, grupate şi dezvoltate în plenul celor şapte concilii ecumenice şi după învăţăturile sfinţilor părinţi. Dincolo de importanţa acestei apariţii juridice, preponderent bisericeşti, ediţia Pravilei de la Govora a fost o sinteză de drept bizantin aplicată spaţiului românesc tradiţional.

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 17 aprilie – 17 mai 2015 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 – 18.00.