Home » Cultură » Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti sunt expuse la Palatul Suţu

Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti sunt expuse la Palatul Suţu

Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti sunt expuse la Palatul Suţu
Publicat: 30.09.2019
Expoziţia „Natură moartă, natură vie - Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti” se inaugurează vineri.

Expoziţia „Natură moartă, natură vie – Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti” se inaugurează vineri, 4 octombrie, de la ora 18.00, la Palatul Suţu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2) din Capitală, arată un comunicat remis MEDIAFAX.

Muzeul Municipiului Bucureşti, prin Secţia de Artă, continuă cu această nouă expoziţie prezentarea şi promovarea bogatului patrimoniu existent în Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti. Evenimentul valorifică opera unor importante personalităţi ale artei plastice româneşti, printre care se numără Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Constantin Artachino, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Elena Popea, Cecilia Cuţescu Storck.

Expunerea propune publicului o incursiune prin istoria artei româneşti, având drept pretext prezentarea a două genuri artistice extrem de apreciate de colecţionari şi de amatorii de artă: natura moartă (statică) şi peisajul (natura vie). Destinate iniţial să înfrumuseţeze, prin decorativismul lor, reşedinţele aristocratice sau burgheze, natura moartă şi peisajul devin în timp pretexte rafinate pentru studii moderne de formă şi culoare.

„Natura statică şi peisajul sunt două genuri artistice aflate aparent în opoziţie, având însă ambele un important punct comun: artistul, creatorul subiectiv al imaginii. Pictorul îşi alege modelul de reprezentare din faţa lui (un colţ de natură sau un grup de obiecte) şi-l reproduce apoi prin formă şi culoare, transformându-l într-un artefact (opera de artă). În expoziţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti, peisajul va fi prezentat şi analizat alternativ cu natura moartă, aceasta din urmă gândită în pictura modernă şi contemporană mai ales ca o scenografie de atelier sau ca un exerciţiu de măiestrie artistică.

În spaţiul românesc, redarea peisajului (natura vie) a căpătat profunzime odată cu Nicolae Grigorescu, arta plastică autohtonă devenind, prin creaţia lui, cu adevărat înnoitoare. Grigorescu se desprinde definitiv de maniera academistă de tratare a peisajului datorită vibraţiei romantice a percepţiei sale artistice. Mai mult decât atât, îmbinând peisajul rural cu detaliul etnografic al costumelor personajelor reprezentate în natură, Grigorescu a definit în pictura autohtonă caracteristica specificului naţional.

Ştefan Luchian, marele maestru al florilor, este pictorul care a manifestat în toată opera sa un pregnant simţ al naturii. Datorită bolii de care a suferit, Luchian nu a mai putut, la un moment dat, să picteze în peisaj. Imobilizat la pat, el a adus natura vie în pictură şi prin intermediul naturilor statice cu flori, disipând graniţele dintre cele două genuri artistice.

La Theodor Pallady natura statică rămâne foarte bine individualizată, devenind un gen major, alături de nud sau de scenele de interior, care i-au definit creaţia şi care au făcut să fie considerat cel mai rafinat pictor român modern. Cu aceeaşi strălucire metalică, dură, a culorilor, Gheorghe Petraşcu a excelat în ambele genuri, peisaj şi natură moartă, creând lucrări emblematice, care l-au definit ca un mare maestru al picturii autohtone”, notează Elena Olariu, director adjunct, Secţia Artă a MMB.

Expoziţia va rămâne deschisă în spaţiul dedicat Pinacotecii, la Palatul Suţu, până pe data de 27 septembrie 2020.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Municipiului Bucureşti.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase