Home » Cultura » Insectele – hrana ecologică a secolului XXI

Insectele – hrana ecologică a secolului XXI

Autor: Marius Comper 05.25.2011
Insectele constituie cel mai divers grup de animale de pe Terra. Oamenii de ştiinţă estimează că există între 6 şi 10 milioane de specii de insecte, dintre care doar 1 milion au fost cercetate şi documentate. Insectele formează peste 80% din totalitatea animalelor de pe Pământ. Privite cu repulsie de mulţi dintre noi, insectele aduc imense beneficii omului, prin rolul esenţial pe care îl au în ecosistem. Aceste mici animale polenizează recoltele de care depindem, se află la baza lanţului trofic, combat dăunătorii şi consumă bălegarul, transformându-l în îngrăşământ. Pe lângă toate aceste beneficii, insectele încep să fie văzute de un număr din ce în ce mai mare de oameni ca o soluţie pentru asigurarea unei părţi din necesarul de hrană la nivel mondial.

De ce să mâncăm
insecte?

În luna octombrie a acestui an, populaţia planetei va atinge 7
miliarde de oameni, iar
tendinţa de creştere va continua
, conform prognozei ONU. În
2030 vom fi 8 miliarde, iar în 2050, Terra va găzdui 9 miliarde de
oameni, cu o treime mai mulţi decât acum. Populaţia din ce în ce
mai numeroasă va necesita mărirea producţiei agricole cu 70%,
estimează Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO),
pentru că din ce în ce mai mulţi oameni vor dori să consume
proteine de origine animală.

În acest moment, fiecare cetăţean din Europa şi America de Nord
consumă anual, în medie, 80 de kg de carne. În India şi China,
media este de 25 de kilograme pe cap de locuitor, însă pe măsură ce
nivelul de trai creşte şi clasa de mijloc din aceste ţări se
extinde, cererea pentru carne va spori. Profesorul Arnold van Huis,
entomolog la Universitatea Wageningen din Olanda, explică de ce
acest lucru constituie o problemă: „Acum 20 de ani, în medie, un
om consuma anual 20 de kilograme de carne. Astăzi s-a ajuns la 50
de kilograme, iar în 20 de ani un om va consuma, în medie, 80 de
kilograme. Dacă vom continua în acest ritm, vom avea nevoie de altă
planetă
„.

Specialiştii avertizează că această creştere a consumului este
nesustenabilă. Conform datelor FAO, în acest moment 70% din
pământul folosit pentru agricultură este utilizat pentru obţinerea
furajelor necesare creşterii animalelor, această industrie
producând 20% din totalul gazelor cu efect de seră emise la nivel
mondial. Pe măsură ce creşterea populaţiei va duce la o cerere
sporită de hrană de origine animală, una din posibilele consecinţe
va fi defrişarea tot mai multor suprafeţe impădurite pentru a mări
exploatările agricole. Unii oficiali FAO consideră că este posibil
ca în 2050 carnea de vită să devină un aliment de lux, cum este
caviarul astăzi.

Şeful Comitetului Interguvernamental
privind Schimbarea Climei, Dr. Rajendra Pachauri, a pledat în 2008
pentru reducerea consumului de carne, afirmând că eliminarea cărnii
din dietă pentru măcar o zi pe săptămâ
nă constituie cea mai
eficientă cale prin care fiecare om poate contribui la reducerea
schimbărilor climatice provocate de emisiile de gaze cu efect de
seră.

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) din cadrul
ONU a luat în calcul consumul de insecte ca o alternativă nutritivă
şi totodată prietenoasă cu mediul înconjurător la cererea tot mai
mare de carne. Un raport FAO arată că „insectele comestibile
constituie o sursă de hrană de înaltă calitate pentru oameni,
şeptel, păsări de curte şi peşti. Insectele reprezintă o excelentă
sursă de proteine, grăsimi şi micronutrienţi”.

Conform FAO, anumite insecte în
formă uscată conţin de două ori mai multe proteine decât carnea
animalelor, iar altele, în forma larvară, sunt bogate în grăsimi şi
conţin o serie de vitamine şi minerale importante. De asemenea,
insectele sunt bogate în fier, calciu, vitaminele B1, B2 şi D, acid
linoleic.

Pentru obţinerea unui kilogram de
carne de vită este nevoie de 10 kilograme de cereale şi de 40 de
litri de apă. Cu aceeaşi cantitate de cereale se pot obţine 9
kilograme de lăcuste. De asemenea, producţia de insecte ca hrană
are un impact mult mai mic asupra mediului înconjurător, emiţând
mai puţine gaze cu efect de seră. Entomologul Marcel Dicke
estimează că un kilogram
de lăcuste oferă acelaşi număr de
calorii cât 10 hot dog.

Ce e mai bizar decât să
mănânci insecte? Să nu le mănânci!

Aversiunea faţă de consumul de insecte există doar în cultura
occidentală şi chiar în cazul acesteia există excepţii. Una dintre
ele este casu marzu, o brânză tradiţională din Sardinia ce
este produsă cu ajutorul larvelor muştei Piophila casei. De
asemenea, atât în Franţa, cât şi Germania se produc câteva
specialităţi tradiţionale de brânză maturată cu ajutorul unor
acarieni speciali.

Profesorul Arnold van Huis, consultant al FAO şi unul dintre cei
mai importanţi susţinători ai consumului de insecte, spune că
problema este doar la nivel cultural: „Majoritatea oamenilor deja
consumă insecte. Doar noi, occidentalii, nu o facem. Avem o
problemă din punct de vedere psihologic în ceea ce priveşte
consumul de insecte. Nu înţeleg de ce, cât timp mâncăm creveţi,
care sunt cât se poate de asemănători
„.

Peste 1400 de specii de insecte sunt consumate la nivel mondial
de către oameni, printre care gândaci, furnici, albine, lăcuste sau
greieri. Iar cei ce consideră insectele hrană nu sunt deloc puţini!
Aproximativ 80% din populaţia Terrei practică entomofagia (consumul
de insecte). Consumul de insecte este cel mai popular în zonele
tropicale, unde acestea au dimensiuni mari şi sunt uşor de
capturat.

FAO estimează că în 36 de ţări africane se consumă cel puţin
527 de specii de insecte; de asemenea, insectele sunt consumate în
29 de ţări asiatice şi 23 de ţări americane
. În Thailanda,
aproximativ 200 de specii de insecte sunt considerate comestibile.
În Mexic, numărul speciilor consumate se ridică la 500.

Consumul de insecte datează de mii de ani, este menţionat
inclusiv în Biblie, în Levitic 11:21-22: „Dar din toate
insectele înaripate, care umblă în patru picioare, să mâncaţi numai
pe acelea care au fluierele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca să
poată sări pe pământ. Din acestea să mâncaţi următoarele: lăcusta
şi soiurile ei, solamul şi soiurile lui, hargolul şi soiurile lui,
şi hagabul cu soiurile lui
„. Tot în Biblie se menţionează că
Ioan Botezătorul mânca doar lăcuste şi miere.

Consumul de lăcuste era popular la romani şi vechii greci atât
în rândul celor săraci, cât şi în cel al bogaţilor. Un celebru
gurmand roman, Lucullus, obişnuia să consume larve de rădaşcă
hrănite cu tărâţe îmbibate în vin şi apoi prăjite.

În Republica Centrafricană, insectele constituie o treime din
sursa de proteine a populaţiei în anotimpul umed. În această
perioadă, un kilogram de omizi uscate costă aproximativ 10 euro. În
Africa sudică, regiune ce cuprinde ţări precum Botswana, Lesotho,
Zimbabwe, Congo, Zambia, Namibia şi Africa de Sud, omizile
Gonimbrasia belina, cunoscute local sub numele de „viermele
mopane”, constituie o sursă atât de importantă de proteine în
anotimpul umed încât preţul cărnii de vită scade masiv în acea
perioadă. Tot în Africa, termitele reprezintă o importantă sursă de
proteine, la fel ca în insula Java din Indonezia.

În Columbia,
furnicile Atta laevigata (denumite local „furnicile cu
fundul mare”) reprezintă o delicatesă
, iar în Mexic se consumă
escamoles, larvele furnicii Liometopum apiculatum,
denumite de gurmanzii locali „caviarul insectelor”.

Mexicul este de asemenea celebru pentru viermele de agave, care
poate fi găsit în mezcal (o băutură tradiţională, asemănătoare
tequilei) şi care se foloseşte în bucătăria mexicană.

În Japonia, hachinoko (larve de albine fierte) reprezintă
o mâncare tradiţională. Mâncarea preferată a împăratului Hirohito
consta dintr-un amestec de orez, viespi, sos de soia şi zahăr. În
Bali, libelulele fierte în sos de nucă de cocos cu ghimbir şi
usturoi constituie o delicatesă, la fel ca pupele furnicilor din
genul Oecophylla în Laos şi Thailanda.

Dacă toate aceste feluri de mâncare vi se par „ciudate” sau
dezgustătoare, gândiţi-vă că există elemente ale bucătăriei
tradiţionale româneşti care în culturi stârnesc aceeaşi reacţie –
de exemplu consumul de organe. De asemenea, în SUA crapul este
considerat un peşte „murdar”, nefiind consumat de către oameni.

Deja mâncăm insecte, dar nu
ne dăm seama

Deşi nu realizăm, fiecare dintre noi consumă anual aproximativ
500 de grame de insecte! Conform
legislaţiei americane
, ciocolata poate
conţine până la 60 de fragmente de insecte la fiecare 100 de
grame
, iar sucul de fructe poate conţine 5 ouă de
musculiţe-de-oţet şi 1-2 larve la fiecare 250 de mililitri.
În cazul făinii de grâu este permisă prezenţa a 75 de
fragmente de insecte la fiecare 50 de grame
, iar în ceea
ce priveşte pasta de roşii folosită în pizza şi în alte sosuri,
limita este de 30 de ouă de muscă la 100 de grame, sau 15 ouă de
muscă şi un vierme la 100 de grame. În cazul piperului măcinat,
limita este şi mai relaxată: 475 de părţi de insecte la 50 de
grame. Dacă vă place berea, luaţi în calcul că doar 10 grame de
hamei conţin, de obicei, aproximativ 2500 de purici de plante.

De asemenea, de fiecare dată când mâncaţi o prăjitură,
un iaurt, un milkshake de căpşune, surimi sau orice alt aliment
colorat în roşu, să ştiţi că sunt şanse foarte mari ca această
culoare să fie dată de acidul carminic
. Obţinut din
coşenilă, o insectă ce trăieşte în America Centrală şi de Sud,
carminul este unul dintre cei mai populari coloranţi, fiind folosit
atât în industria alimentară, cât şi în industria cosmetică. Acest
ingredient poate fi întâlnit şi sub denumirea de E120.

Vor fi acceptate insectele ca
hrană şi în Vest?

Deşi în Europa şi în SUA insectele sunt privite mai degrabă cu
repulsie decât drept sursă de hrană, anumite companii au început
deja să facă primii paşi spre acceptarea acestora ca o componentă
firească a dietei umane.

În Marea Britanie, lanţul de magazine Selfridges, ce se
adresează unei clientele sofisticate, a început să pună în vânzare
o serie de insecte-delicatese. Printre acestea se numără
tarantulele cambodgiene prăjite, furnicile-gigant în ciocolată,
greierii thailandezi cu curry şi chipsurile din viermi. Alt magazin
prestigios din Marea Britanie, Fortnum & Mason, oferă
clienţilor acadele cu viermi sau furnici prăjite, iar la Harvey
Nichols pot fi încercaţi scorpioni în acadele cu aromă de vodcă şi
viermi cu aromă de barbecue.

Un alt exemplu este oferit de restaurantul Zulu din Bristol,
Anglia, specializat în ceea ce intitulează „safari gastronomic”.
Clienţii acestui local pot savura diferite feluri de mâncare
conţinând insecte, printre care lăcuste prăjite în unt şi salată cu
greieri. Insectele au început să apară şi în restaurantele
londoneze. Daniel Creedon, bucătarul-şef şi totodată managerul
restaurantului Archipelago, explică de ce a început să
achiziţioneze lăcuste şi greieri: „Sunt foarte populari în
rândul clienţilor şi nu doar pentru că reprezintă o mâncare
inedită. Cred că oamenii sunt cu adevărat interesaţi de hrana
sustenabilă din punct de vedere al mediului înconjurător.
Le
gătesc la cuptor şi apoi le rumenesc într-un wok, alături de chili
şi ghimbir”.

În ultimii ani, 3 companii olandeze ce se ocupă cu creşterea
insectelor ca hrană pentru animalele din grădinile zoologice au
lansat noi linii de producţie pentru hrana destinată consumului
uman. Acestea încep să-şi fac apariţia în restaurantele din Olanda,
cele mai populare sortimente fiind lăcustele şi larvele de
gândaci.

Ministerul agriculturii din Olanda a alocat o finanţare de un
milion de euro pentru un program de cercetare în domeniul
entomologiei ce are loc la Universitatea din Wageningen. În cadrul
acestui program va fi analizată posibilitatea ca insectele
comestibile să fie crescute folosindu-se pentru hrana lor resturile
rămase de la procese alimentare precum producerea berii, producerea
sucului de mere sau a cojilor seminţelor de soia. De asemenea,
programul de cercetare investighează căile prin care proteina să
fie extrasă din insectele comestibile şi folosită în alimentele
procesate.

Marcel Dicke, profesor de entomologie la această universitate,
argumentează entuziast oportunitatea consumului de insecte: „Acum
14 ani, când am început cercetarea în acest domeniu, am întâmpinat
reacţii nefavorabile. În ultimii 5-6 ani, însă, lumea a început să
fie mai informată în ceea ce priveşte problemele pe care le vom
avea în viitor în a obţine proteine de origine animală. Îmi pot
imagina un viitor în care vom avea carne de insecte în sosuri de
pizza şi în chiftele. A mânca insecte e minunat – iar dacă
apreciaţi gustul creveţilor bine preparaţi, atunci cu siguranţă vă
va plăcea să mâncaţi larve de libelule, lăcuste sau omizi într-un
fel de mâncare bine preparat. Sunt convins că asta se va
întâmpla
„.

„Nu cu mult timp în urmă, mâncăruri precum kiwi sau sushi nu
făceau parte din meniul nostru. Este foarte posibil ca în
2020 să privim în urmă cu mirare la anii în care lăcustele, larvele
de libelule sau alte delicii din insecte nu făceau parte din meniul
nostru
„, conchide el.

Cele mai noi articole
Inteligența artificială a „readus la viață” 54 de împărați romani. Imaginile sunt uimitoare
Inteligența artificială a „readus la viață” 54 de împărați romani. Imaginile sunt uimitoare
Un tratament experimental distruge celulele canceroase fără a folosi medicamente
Un tratament experimental distruge celulele canceroase fără a folosi medicamente
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cercetătorii au rezolvat misterul păsărilor pe care egiptenii antici le ofereau zeilor
Cercetătorii au rezolvat misterul păsărilor pe care egiptenii antici le ofereau zeilor
Un studiu controversat susține că în centrul Pământului există o gaură neagră. Cum poate fi explicată descoperirea
Un studiu controversat susține că în centrul Pământului există o gaură neagră. Cum poate fi explicată descoperirea
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Bateria ”inteligentă” care își poate monitoriza starea chimică și termică
Bateria ”inteligentă” care își poate monitoriza starea chimică și termică
SpaceX a câștigat un nou contrat cu NASA pentru lansarea unei misiuni care va cerceta marginea heliosferei
SpaceX a câștigat un nou contrat cu NASA pentru lansarea unei misiuni care va cerceta marginea heliosferei
Patru astronauţi americani vor vota din spaţiu. Cum o vor face
Patru astronauţi americani vor vota din spaţiu. Cum o vor face
IKEA va renunța la bateriile alcaline clasice
IKEA va renunța la bateriile alcaline clasice
Situație de tot râsul la un parc natural. Cinci papagali nu se mai opresc din înjurat: „Atunci când unul înjură, altul râde”
Situație de tot râsul la un parc natural. Cinci papagali nu se mai opresc din înjurat: „Atunci când unul înjură, ...
Statele Unite avertizează asupra planurilor Chinei de extindere a influenţei asupra Italiei
Statele Unite avertizează asupra planurilor Chinei de extindere a influenţei asupra Italiei
Amazon lansează un nou sistem de plată. De ce ar fi, de fapt, o tehnologie invazivă
Amazon lansează un nou sistem de plată. De ce ar fi, de fapt, o tehnologie invazivă
Un bug din Play Store cauzează probleme pentru smartphone-urile cu Android
Un bug din Play Store cauzează probleme pentru smartphone-urile cu Android
Profesoară din China, condamnată la moarte după ce a otrăvit intenționat 25 de copii
Profesoară din China, condamnată la moarte după ce a otrăvit intenționat 25 de copii
Prima persoană vindecată de HIV a murit de cancer
Prima persoană vindecată de HIV a murit de cancer
Câtă materie există în Univers?
Câtă materie există în Univers?
Avionul de pasageri, alimentat cu hidrogen, testat cu succes
Avionul de pasageri, alimentat cu hidrogen, testat cu succes