Home » Maratoanele Descopera » Descoperă istoria românilor » Baba Novac – mana dreapta a Viteazului

Baba Novac – mana dreapta a Viteazului

Autor: Nicu Parlog 12.04.2009
In zilele apogeului sau, temutul Imperiu Otoman dispunea de o forta militara care zdrobea fara drept de apel orice armata europeana. Frica si groaza semanate de turci au dat de fapt un imbold fara precedent dezvoltarii diplomatiei in Europa acelor timpuri. Sigurul conducator de osti care infrunta cu vitejie si succes puhoiul otoman din secolul 16 a fost Mihai Viteazul. Iar cel mai destoinic general al sau a fost un batran haiduc sarb care l-a urmat pe Viteaz deopotriva in moarte, legende si inimile oamenilor.

Inca din decursul anilor sai de tinerete Mihai Viteazul avusese
de nenumarate ori ocazia sa cunoasca starea de spirit a supusilor
crestini din provinciile Imperiului Otoman. Caderea sub
dominatie turceasca a popoarelor din Balcani alaturi de
transformarea acestei regiuni in villayet-uri coincidea cu
instalarea de catre turci a unui regim de opresiune caracterizat
prin biruri aspre, jafuri si toata seria de violente
imaginate.
Lipsite de posibilitatile organizarii unor
armate regulate, popoarele din sudul Dunarii au apelat la haiducie
drept singura forma de lupta care le era la indemana. Haiducia in
Balcani a aparut sub forma unui fenomen social generalizat in
Serbia, Bulgaria, Macedonia si nordul Greciei, pentru a inflori mai
apoi si in tarile romane. Spontana la inceput, miscarea haiduceasca
din Balcani avea sa cresca in intensitate de-a lungul secolului 16,
pentru a se constitui intr-o adevarata rezistenta armata cu
caracter popular. Haiducia a fost cea mai activa si eficace
forma de lupta, care a reusit sa mentina in constiinta maselor
populare cutuma razbunarii, cea care a devenit in Balcani o
adevarata traditie, precum si speranta in libertate alaturi de
redobandirea independentei propriilor state.

Aceste detasamente de haiduci cuprindeau in randurile lor o serie
de razboinici experimentati, duri, manati in lupta de o ura fara
margini impotriva cotropitorilor turci. Insufletiti de victoriile
in serie ale lui Mihai Viteazul, gruparile haiducilor cunosc un
reviriment fara precedent. Organizati in cete mici de 15-30
calareti, ei atacau si se ascundeau mai usor. Fiecare ceata avea
propriul steag si era condusa de cel mai experimentat razboinic.
Cateodata cetele se uneau in detasamente mari si atacau
chiar orase si cetati, cum au facut deseori in timpul domniei lui
Mihai. Exista unele documente in acest sens care certifica faptul
ca numeroase solii ale balcanicilor sosite la Curtea Domneasca de
la Targoviste aratau domnitorului roman ca daca el ar trece
Dunarea, ” sarbii, bulgarii si albanezii, care sunt de aceeasi
religie cu dansul, s-ar uni bucurosi cu el”.

Era, deci, firesc ca actiunile lui Mihai Viteazul in politica sa
externa sa acorde o atentie staruitoare problemelor din sud-estul
Europei. Tot firesc era ca popoarele balcanice strivite de sistemul
pasalacurilor sa vada in victoriile de rasunet ale voievodului
valah o excelenta ocazie de a da la randul lor lovituri aprige
Imperiului Otoman.

Baba Novac – General la 80
de ani

Despre acest erou legendar avem putine insemnari, cu precadere
cele privitoare la inceputul activitatii sale. Potrivit
documentelor cronicarului Szamoskozy (Ioachim Craciun, Cronicarul
Samoszkozy si insemnarile lui privitoare la romani (1566-1608),
Cluj, 1928), Baba Novac s-a nascut in satul Poreci, situat pe o
insula a Dunarii, in imediata apropierea a cetatii Semedria din
Serbia, in jurul anului 1520. Viata si faptele lui Baba
Novac se pot imparti in trei mari perioade distincte : copilaria in
satul de pe malurile Dunarii, haiducia din Balcani si perioada
traita in oastea Tarii Romanesti.
In satul Poreci cunoaste
de mic copil, umilintele, cruzimea si nedreptatea unor stapanitori
straini. Se pare ca a invatat putina carte in chiliile manastirilor
din apropiere, odata ce stia sa citeasca si sa scrie in slavona.
Tanarul Novac devine astfel si un luptator spiritual, un adevarat
aparator al dreptei credinte ortodoxe in fata turcilor care-i
fortau sau mituiau pe locuitorii din Balcani sa treaca la Islam.
Aceasta rezulta si din faptul ca l-a avut alaturi de-alungul
intregii sale vieti, pe preotul Sasca, cu care de altfel a impartit
tragicul sau destin.

Arta manuirii armelor a invatat-o de mic copil, in anturajul unui
razboinic sarb, capetenie a unui grup de razvratiti locali. Pe
langa abilitatea sa in lupta, izvoarele vremii noteaza ca Baba
Novac era un munte de om, de o statura impozanta, care se folosea
de forta sa fizica neobisnuita pentru a baga spaima in dusmani pe
campul de lupta. Forta sa herculeana, alaturi de
vitalitatea sa neobisnuita explica faptul ca la varsta de 80 de ani
inca se afla in saua calului si participa in lupta inarmat cu sabie
si secure. Mintea sa era intodeauna limpede, in ciuda anilor
inaintati, Baba Novac fiind capitan al unui grup ce insuma 5 000-8
000 haiduci.
In armata voievodului Mihai, avea rangul de
general alaturi de fratii Preda si Stroe Buzescu, banul Mihalcea,
banul Manta si banul Udrea.

Din cauza saraciei si a darilor pe care nu le putea plati, precum
si datorita faptului ca a muncit din greu timp de 3 ani la
ridicarea cetatii Semendria fara a fi platit, Novac se gandeste la
pribegie… Baladele populare ne spun ca unul dintre motivele
care l-au determintat in tinerete pe Baba Novac sa devina haiduc,
este faptul ca era recunoscut drept un barbat dintr-o bucata care
nu „scotea caciula in fata nimanui”. Autoritatile turcesti au
trimis un grup de 10 ieniceri care l-au prins si l-au batut crunt
pana cand Novac, intr-un acces de disperare, s-a ridicat si s-a
repezit asupra tortionarilor sai pe care i-a invins fara drept de
apel.
Pe capetenia grupului a ucis-o izbind-o repetat de
pamant pana cand i-a sfaramat oasele. Dupa o asemenea fapta,
tanarul Novac se refugiaza pe Valea Timocului unde organizeaza o
banda de haiduci alcatuita din romanii timoceni, sarbi si bulgari.
Aflat la conducerea acestei cete de luptatori dornici de razbunare,
Baba Novac zdrobeste pe turci la Cladova, cetatea timoceana
Florentin si la Vidin.

O mare parte a activitatii sale o desfasoara in vilayet-ul Bosnia,
pe muntele verde al Romaniei (U zelenoj gori Romaniji). B. P.
Hasdeu arata ca „Pe blestematul munte Romania, Baba Novac a
petrecut vreo 40 sau 50 de ani, catre care adaugandu-se alti vreo
20 sau 30 din viata sa de la Poreci, rezulta ca Baba Novac era
octogenar, cand victoriile lui Mihai Viteazul, au desteptat
speranta in sufletul sau, chemandu-l din codrii Bosniei spre un alt
camp de lupta, intr-o alta Romanie” Dupa cativa ani de lupte in
Bosnia, rastimp in care face multe zile negre turcilor, Baba Novac
este prins de acestia. Impresionati de curajul si de forta
sa, turcii ajung sa-i propuna sa-l faca aga la Istanbul, lasandu-i
si privilegiul de a-si pastra credinta ortodoxa. Sarb adevarat pana
in maduva oaselor, Novac refuza si alege inchisoarea, ocazie cu
care invata sa vorbeasca turceste si greceste.
Evadeaza
dupa doi ani de captivitate si revine in partile Bosniei unde se
reapuca de haiducie.

„Pe unde Novac
mergea/Asa turcii jos pica/Cum pica vara iarba/Cand o atingi cu
coasa”

In aceeasi perioada, in Balcani, isi desfasura
activitatea un alt capitan de haiduci. Originar din Dalmatia,
raguzan dupa neam, haiducul Deli Marcu conducea la randu-i un grup
de 1 500 de luptatori. Intre cei doi eroi se va lega o stransa
prietenie si vor lupta impreuna pe multe campuri de batalie sub
comanda lui Mihai Viteazul.
Vestea ca domnitorul Valahiei,
Mihai, a intors armele contra Semilunii, a ajuns imediat la
urechile celor doi razboinici. Prima intalnire dintre acesti eroi
are loc undeva in zona Varsetului unde, la ora pranzului, Mihai
Viteazul insotit de capitanii Ghetea, Racea, Vasile Marza, Simion
si Patru din Copaceni, este intampinat cu bucurie de capeteniile
sarbesti banul Sava, capitanul Dochian, cneazul Dusan si haiducul
Baba Novac. Mihai cunoscuse darzenia rasculatilor sarbi. Dupa
echipamentul de lupta, calitatea armelor si experienta de lupta,
domnul roman isi daduse seama ca sarbii sunt soldati excelenti. „Ne
sunt frati si pot apara tara din coasta, pot scufunda corabiile
turcesti care vin pe Dunare, pot hartui drumurile Balcanilor”,
explica Mihai Viteazul capitanului Vasile Marza.

La sfarsitul adunarii, voievodul Mihai a primit juramantul de
credinta din partea tuturor conducatorilor rascoalei antiotomane a
sarbilor. Sub panza cortului, razboinicii sarbi si-au scos sabiile
la picioarele voievodului. Adanc miscat, Mihai isi scoate sabia
asezand-o deasupra paloselor sarbesti. Juramantul este intarit de
episcopul Teoharie al Varsetului. Baba Novac a fost
puternic impresionat de personalitatea lui Mihai Viteazul. Batranul
sarb l-a iubit si pretuit toata viata pe ilustrul conducator roman.
La un moment dat, garda personala a Viteazului era alcatuita din
haiducii sarbi ai lui Novac.
Conform izvoarelor, sigurul
regret al lui Baba Novac era legat de varsta sa, haiducul octogenar
marturisind de nenumarate ori ca si-ar fi dorit sa-l fi intalnit pe
Viteaz cand era mai tanar…Dintre toti capitanii straini
care servisera in armata lui Mihai Viteazul, figura lui Baba Novac
se detaseaza net. Daca scotianul John Smith, albanezul aga Lecca,
polonezul Valentin Walawski si secuii Moise Szekely si Albert
Kiraly nu erau, in fond, decat niste mercenari, lefegii interesati
doar de banii domnitorului, Baba Novac este singurul capitan
ne-roman care a ramas alaturi de Viteaz fara bani, animat doar de
pretuirea fata de domnitor si de lupta impotriva dusmanilor
acestuia.

In toate marile batalii ale Viteazului, bratul lui Baba Novac era
in toiul luptei. Niciodata nu s-a lasat impresionat de
superioritatea numerica a dusmanului. Ataca cetatea Plevnei alaturi
de doar 1200 haiduci. Cu acesta ocazie reuseste sa ia multi
prizonieri, printre care sotia si cei doi copii al bogatului pasa
Mohamed Mihailoglu. „Tinuta cu omenie si nesiluita de haiduci”- cum
spune cronicarul Balthasar Walther – turcoaica si copii sai sunt
rascumparati de otomani contra sumei de 500 000 galbeni. In
primavara anului 1595, in fruntea a doar 600-700 haiduci, Baba
Novac trece Dunarea si marsaluieste pana in Muntii Sarplanina, unde
asteapta oastea condusa de Hasan Pasa care traversa muntii pentru a
face jonctiunea cu armata sultanului langa Sofia. Intr-o
amabuscada, Baba Novac ataca si distruge intreaga armata turcesca
luandu-i acesteia toti caii, camilele, tunurile si o mare suma de
bani. Majoritatea turcilor sunt ucisi in munti.

Episodul victoriei de la Selimbar se lega de Baba Novac. Haiducul
sarb nu mai suporta tratativele episcopului Malaspina, sol al lui
Andrei Bathory si ataca prin surprindere. In cele trei
momente hotaratoare de la Selimbar, mana dreapta a domnitorului a
fost Baba Novac. Aflat in linia intai, s-a batut si a invins toti
capitanii de oaste ai armatei ungurilor. Stefan Lazar, Peter
Huszar, Stefan Csaki, Moise Szekely si Gaspar Kornis sunt umiliti
de batranul de peste 80 de ani
. Armurile invinsilor sunt
depuse personal de Novac la picioarele lui Mihai Viteazul. In anul
1600, timis de Mihai in Banat, Baba iese victorios intr-o serie de
lupte. Ajuns in Moldova, in urmarirea lui Ieremia Movila, ocupa
aceasta provincie romaneasca si cucereste Iasiul. Lupta neobosit
pana in Hotin si Camenita. Alaturi de Mihai, la Calugareni,
repurteaza o victorie istorica. La Naieni, langa Ploiesti se lupta
cu polonezii. Luptele de la Sarata si Bucov il au din nou in prim
plan.

Nedreapta moarte a unui
erou

In timp ce Mihai Viteazul se afla la Viena, in ianuarie 1601,
nobilii unguri din Transilvania pregatesc o rascoala. Astfel,
conducatorul nemesilor maghiari, capitanul Stefan Csaki, dusman
personal al lui Baba Novac, trimite un corp de oaste sa atace prin
surpindere tabara lui haiducului la Lipov , in Banat. In acesta
miscare, Csaki urmareste sa se razbune personal pe batranul sarb
pentru infrangerea de la Selimbar in timp ce nobilimea ungureasca
urmareste sa-l lipseasca pe Mihai de cel mai capabil general al
sau. In urma unui simulacru de proces, Baba Novac si
preotul Sasca sunt invinuiti de colaborare cu turcii (!) si
condamnati la moarte
. Sadismul nobililor unguri iese inca
o data la ivela pe data de 5 februarie 1601, cand Baba Novac si
prietenul sau de o viata, preotul Sasca, sunt adusi in piata din
mijlocul cetatii Clujului, actuala Piata Unirii din Cluj Napoca.
Calaii primesc ordinul de a face supliciul batranului haiduc cat
mai indelungat si dureros, pentru ca nemesii sa se poata delecta
mai mult timp cu chinurile luptatorului pe care l-au urat cu o
dementa neomeneasca.

La ora 10 dimineata, Baba Novac este adus in lanturi pe
platfoma de executie. Calaii au inceput cumplita executie prin
jupuirea de piele a celor doi eroi. Baba Novac este legat, apoi, de
doua grinzi si spanzurat deasupra unui rug, calaii aruncand din
cand in cu apa peste el pentru a-i prelugi chinurile
. La
fel ca Horea, eroul motilor din Apuseni care avea sa sfarseasca
torturat de nemesi, Baba Novac nu scoate nici un tipat sau vaiet de
durere. Impresionat de cruzimea torturii cat si de bravura cu care
infrunta chinurile cumplite batranul trecut de 80 de ani,
cronicarul italian Ciro Spontoni consemneaza ca supliciul si
moartea lui Baba Novac au durat o ora si jumatate…. Sadismul
nobililor maghiari nu se opreste aici. Csaki ordona tragerea in
teapa a trupurilor lipsite de viata ale celor doi, dupa care
aceiasi nobili se pun pe un ospat urmat de o betie. A doua zi
compun o poezie intitulata „Cand a rabdat Baba de frig in gerul
iernii”, in care comenteaza batjocoritor modul in care corbii au
mancat din cadavrul lui Novac…

Cronica adminstrativa a orasului Cluj, consemneaza la randu-i ca:
„Am dat tiganilor pentru ca au schingiuit, au torturat, au
fript si au tras in teapa pe Baba Novac si pe preot, celor doi
calai, 3 florini. Am platit lui Luca Aksi pentru ca a cioplit teapa
pentru Baba Novac, 20 de florini” .

Dupa victoria de la Guraslau, Mihai Viteazul este din nou stapan pe
Transilvania si Tara Romaneasca. Primul intregitor de tara
poposeste la Cluj la inceputul lunii august 1601. Ungurii din Cluj
se supun pe loc armatei lui Mihai, o parte din nobilii vinovati de
moartea lui Novac reusind sa fuga la timp, iar ceilalti devin
lingusitori si se inghesuie sa jure credinta noului stapan al
Transilvaniei. Mihai oficiaza o comemorare solemna, urmata de o
pomana in amintirea eroului sarb. Pe Bastionul Croitorilor
din Cluj, Mihai Viteazul arboreaza toate steagurile castigate in
lupta de Baba Novac. Vestea mortii sale ingrozitoare i-a
impresionat pana si pe turci, sultanul Mehmet al III-lea apreciind
intr-o nota personala ca sfarsitul unui astfel de razboinic trebuia
sa fie pe campul de lupta, nu schingiuit de alti ghiauri
lasi
… Pe teritoriul mosiei daruite fiilor sai de catre
Mihai Viteazul, se inalta astazi cartierul craiovean Brazda lui
Novac.

Batranul si
legendele

„Baba Novac/ Sare Dunarea-n ciomag/ Dincolo la Calafat/ Unde
zace un turc legat/ Si-altu-n talpa alinat”

Oamenii din trecut nu au uitat lupta si sacrificul haiducului
sarbo-valah pentru libertate. Baba Novac a intrat in legendele si
inima popoarelor crestine din Balcani si nordul Dunarii fiind, de
altfel, unul dintre putinii eroi despre care s-au scris balade si
cantece inca de pe vremea cand era in viata. Parca pentru a
pecetlui prietenia istorica si fratia de credinta care-i leaga pe
sarbi de romani, in Serbia zilelor noastre, Baba Novac este unul
dintre cei mai slaviti eroi nationali alaturi de Milos Obilic,
Marko Kraljevic, Lazar Hrebeljanovic si alti luptatori ai
panteonului razboinic sarb.
In baladele sarbesti, Baba
Novac, numit Starina Novac, este deseori descris in compania fiului
sau cel mare, Gruia. Deopotriva in baladele sarbesti si romanesti
este relatat episodul caderii in prizonierat al lui Gruia, cel care
este intemnitat de turci la Istanbul. Batranul Novac purcede spre
eliberarea fiului sau pe care reuseste sa-l faca scapat din
inchisoarea orasului folosindu-se de diverse viclesuguri. In timpul
evadarii ei sunt surprinsi de gardienii inchisorii si dupa o lupta
scurta in chiar inima Imperiului Otoman, cei doi Novaci, tata si
fiu, reusesc sa fuga cu bine in Tara Romaneasca.

Figura eroica a haiducului a ajuns la asemenea dimensiuni
in folclorul romanesc incat se cunosc pana in prezent nu mai putin
de 101 cantece vechi despre Novacesti!
Numarandu-se
printre cele mai impresionate balade populare romanesti, ciclul
epico-narativ al Novacestilor a aparut ca un raspuns al valahilor
impotriva expansiunii puterii otomane si a asupririi aduse de
acestia. In unele cantece batranesti actiunile Novacestilor se
petrec in Campia Dunarii, Banat, Oltenia sau Tara Hategului. In
aproape toate baladele sarbesti despre Novac si fiul sau Gruia,
acestia apar din nou alaturi de Muntele Romanija ceea ce, conform
lingvistului croat Petar Skok, ar avea legatura cu numele etnic al
megleno-romanilor si istro-romanilor din Bosnia. In universul epic
bulgar, Baba Novac nu apare niciodata singur ci alaturi de alte
personaje, cu precadere haiduci nationali bulgari. Sub numele de
Stari Novac, Debel Novac si Hajdut Novac, batranul vultur al
Balcanilor omoara orice turc iesit in cale si elibereaza sate
intregi de tarani bulgari.

Eroii crestini din aceasta parte a lumii au un statut apropiat
sfintilor, sfinti de care ii apropie jertfa lor muceniceasca pentru
credinta ortodoxa alaturi de lupta impotriva paganilor turci.
Indiferent de numele ce i s-a atribuit, Baba Novac este patronul
spiritual a generatii intregi de haiduci balcanici care se vor
naste in viitor pe aceste meleaguri, precum si parintele cel mai
indraznet si iubit al taranilor asupriti din Balcani. Nu
trebuie decat sa aruncam o privire asupra toponimiei localitatilor
din Romania, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia-Hertegovina,
Grecia pentru a descoperi sute de orase si sate care-i poarta
numele.
Romanii de odinioara l-au cinstit nu doar in
balade si amintiri pe marele erou. Multe asezari din tara noastra
poarta numele haiducului, precum Baba Novac din Satu Mare, comunele
Baba din judetele Alba, respectiv Maramures, Novac(Dolj), Novaci
(Ilfov, Gorj), Novacesti (Alba, Prahova, Satu-Mare), precum multe
alte sate numite Novac si Novacesti risipite in toata tara. In
istoricul orasului Novaci din Judetul Gorj, este notat faptul ca in
aceste locuri a poposit o bucata de vreme, Baba Novac impreuna cu 5
000 de haiduci sarbi, atunci cand a luptat sub steagul Tarii
Romanesti . Intr-o lume care-si pierde in viteza valorile, cultura,
istoria si identitatea, eroul octogenar ramane inca printre noi
pentru a ne aduce aminte lectia uitata a vitejiei, a sacrificiului,
a dragostei de tara si credinta…