Home » D:News » Nu stresul ne omoară, ci felul în care reacţionăm la el. Cercetătorii au identificat două tipologii

Nu stresul ne omoară, ci felul în care reacţionăm la el. Cercetătorii au identificat două tipologii

Autor: Marius Comper 11.04.2012
Nu stresul ne omoară, ci felul în care reacţionăm la el. Cercetătorii au identificat două tipologii
Se pare că nu stresul este ceea ce duce la sporirea riscului de a suferi de diferite afecţiuni, ci modul în care reacţionăm la el -- cel puţin aceasta este concluzia unui nou studiu.

Cercetătorii de la Universitatea Penn State au descoperit că modul în care oamenii reacţionează la stres are repercusiuni asupra sănătăţii chiar şi 10 ani mai târziu. Studiul a relevat, de asemenea, că persoanele cele mai predispuse la stres sunt cele tinere, inteligente şi educate.

Studiul a fost efectuat pe 2.000 de bărbaţi şi femei, voluntarii răspunzând la un chestionar pe tema sănătăţii, a stării sufleteşti şi a situaţiilor stresante din timpul zilei. De asemenea, cercetătorii au colectat mostre de salivă, pe care le-au testat pentru a descoperi nivelul cortizolului, un hormon de stres.

„Am făcut acest lucru în 1995 şi apoi în 2005. Dispunând de aceste date longitudinale, am putut să vedem mai departe de experienţele zilnice, având posibilitatea să vedem cum evenimentele petrecute în urmă cu 10 ani în urmă afectează sănătatea pacientului astăzi”, a declarat David Almeida, profesor la Universitatea Penn State.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care se îngrijorează în mod constant tind să prezinte un număr mai ridicat de dureri 10 ani mai târziu. De asemenea, aceste persoane prezentau mai multe probleme cardiovasculare în comparaţie cu oamenii care se împăcau cu situaţiile stresante.

„De exemplu, dacă ai foarte multă treabă de făcut astăzi şi eşti foarte supărat din acest motiv, atunci e mult mai probabil ca peste 10 ani de acum să ai probleme de sănătate în comparaţie cu altă persoană care are multă treabă de terminat astăzi, dar care nu se lasă afectată de acest lucru”, a exemplificat Almeida.

Profesorul afirmă că oamenii pot fi clasificaţi, în mare, în două tipuri de persoane atunci când vine vorba de reacţia la stres. „Cred că oamenii aparţin unuia din cele două tipuri. În cazul «oamenilor Velcro», atunci când întâlnesc un factor de stres, acesta se «lipeşte» de ei, astfel că la sfârşitul zilei ei continuă să fie supăraţi şi nervoşi. În schimb, «oamenii Teflon» lasă factorii de stres să treacă pe lângă ei, nefiind afectaţi. Pe termen lung, «oamenii Velcro» sunt cei care au parte de probleme de sănătate”, a explicat profesorul.

Almeida a mai menţionat că persoanele tinere sunt mai predispuse la a reacţiona la stres decât persoanele în vârstă, iar persoanele cu un nivel scăzut de educaţie şi cu abilităţi cognitive reduse tind să prezinte un nivel mai scăzut de stres.

Alte cercetări au arătat că persoanele care sunt îngrijorate în mod constant tind să prezinte un risc mai mare de atac cerebral şi de dureri de spate.

Sursa: Medical Daily

Cele mai noi articole
Descoperire impresionantă în largul coastelor Groenlandei: o uriașă grădină de corali moi
Descoperire impresionantă în largul coastelor Groenlandei: o uriașă grădină de corali moi
Care a fost cel mai lung fulger din istoria omenirii. S-a întins pe sute de kilometri și a fost văzut în mai multe țări
Care a fost cel mai lung fulger din istoria omenirii. S-a întins pe sute de kilometri și a fost văzut în mai multe țări
Cercetătorii testează o nouă modalitate pentru studierea undelor gravitaționale
Cercetătorii testează o nouă modalitate pentru studierea undelor gravitaționale
Când se vor afişa rezultatele complete de la Evaluarea Naţională (Capacitate) 2020. Edu.ro anunţă notele pe judeţe
Când se vor afişa rezultatele complete de la Evaluarea Naţională (Capacitate) 2020. Edu.ro anunţă notele pe judeţe
Un studiu arată că vederea ar putea fi îmbunătățită dacă ne uităm direct la o lumină roșie
Un studiu arată că vederea ar putea fi îmbunătățită dacă ne uităm direct la o lumină roșie
Cu toate că a fost umbrit de asociatul său, el este omul care a realizat prima fotografie din lume
Cu toate că a fost umbrit de asociatul său, el este omul care a realizat prima fotografie din lume
O stea masivă dintr-o galaxie îndepărtată a dispărut fără urmă. Astronomii nu își pot da seama ce s-a întâmplat
O stea masivă dintr-o galaxie îndepărtată a dispărut fără urmă. Astronomii nu își pot da seama ce s-a întâmplat
Oamenii nu realizează că o aluniţă poate fi mult mai periculoasă decât o tumoră la stomac
Oamenii nu realizează că o aluniţă poate fi mult mai periculoasă decât o tumoră la stomac
Imigranții chinezi au fost o parte importantă a goanei după aur din Canada
Imigranții chinezi au fost o parte importantă a goanei după aur din Canada
Polul Sud se încălzește de trei ori mai rapid față de restul planetei
Polul Sud se încălzește de trei ori mai rapid față de restul planetei
Un vaccin experimental  împotriva COVID-19 are rezultate pozitive în testele pe oameni
Un vaccin experimental  împotriva COVID-19 are rezultate pozitive în testele pe oameni
Armata SUA testează o armă care poate electrocuta o țintă de la 100 de metri
Armata SUA testează o armă care poate electrocuta o țintă de la 100 de metri
Cercetătorii vor să crească mini-creiere folosind ADN-ul neanderthalienilor
Cercetătorii vor să crească mini-creiere folosind ADN-ul neanderthalienilor
Un asteroid și nu activitatea vulcanică a dus la dispariția dinozaurilor
Un asteroid și nu activitatea vulcanică a dus la dispariția dinozaurilor
Un test de sânge poate detecta și clasifica tumorile cerebrale
Un test de sânge poate detecta și clasifica tumorile cerebrale
Cum arată o eclipsă lunară văzută de pe Lună. Imaginile au fost surprinse în 2019 de o „pereche de ochi” din spațiu
Cum arată o eclipsă lunară văzută de pe Lună. Imaginile au fost surprinse în 2019 de o „pereche de ochi” din spațiu
Cum medităm acasă ca să scăpăm de stres. Sfaturile unui instructor de yoga
Cum medităm acasă ca să scăpăm de stres. Sfaturile unui instructor de yoga
OZN-ul vechi de mai bine de 100 de ani de la Timişoara devine muzeu. La cât ajunge investiția
OZN-ul vechi de mai bine de 100 de ani de la Timişoara devine muzeu. La cât ajunge investiția