Un nou studiu confirmă: Tycho Brahe a murit din cauza politeţii exagerate

În 1601, astronomul se afla la masa unui banchet ţinut în Praga (Brahe era Matematician Imperial la curtea Împăratului Rudolf al II-lea). Acesta consumase cantităţi colosale de alcool şi avea nevoie să meargă la toaletă. Din nefericire, legile politeţii de la acea vreme priveau cu ochi buni aceste dorinţe, astfel că Brahe a rămas aşezat la masă timp de mai multe ore, în ciuda faptului că-i era tot mai incomod. Zile întregi după acest eveniment, Brahe a avut dureri groaznice şi probleme în a urina. La 11 zile după banchet, astronomul a murit la vâsta de 54 de ani, cauza aparentă fiind uremia provocată de faptul că vezica i-a pleznit – cu alte cuvinte, un caz fatal de politeţe.

În 1901, însă, această ipoteză a început să se clatine. Atunci când rămăşiţele lui Brahe au fost exhumate, autopsia a identificat urme de mercur în barba astronomului, ceea ce sugera că celebrul om de ştiinţă ar fi putut fi otrăvit. Istoricii au început imediat să-l suspecteze pe Johannes Kepler, care la acea vreme era asistentul lui Brahe. 

• Experții avertizează că bolile transmise de țânțari se răspândesc în Europa din cauza crizei climatice
• Reacția șefului TikTok după promulgarea legii care interzice aplicația în SUA

De altfel, relatările lui Kepler referitoare la ultimele zile ale lui Brahe, în care sunt descrise simptome tipice unei afecţiuni a vezicii, reprezintă principala sursă de informaţii istorice referitoare la moartea lui Brahe. Drepturile asupra eforturilor depuse de Brahe şi datele astronomului i-au revenit lui Kepler, acesta intrând în istorie după ce a reuşit ulterior să calculeze orbitele planetelor. Fără observaţiile lui Brahe, acest lucru nu ar fi fost posibil. De aceea, unii istorici au speculat că ar fi fost posibil ca Kepler să-l fi ucis pe Brahe din cauza ambiţiei sale sau ca urmare a rivalităţii profesionale. Alţi istorici l-au suspectat pe regele Danemarcei, care l-ar fi bănuit pe Brahe că a avut o aventură cu mama sa.

Un nou studiu oferă un răspuns acestor speculaţii. O echipă de cercetători danezi şi cehi au efectuat noi teste asupra hainelor lui Brahe şi asupra mostrelor de păr şi de oase obţinute în urma exhumării din noiembrie 2010. Concluzia oamenilor de ştiinţă a fost că Brahe prezenta prea puţin mercur în corp pentru ca acesta să fi putut fi cauzator de moarte.

„Avea, într-adevăr, urme de mercur în barbă, însă şi dumneavoastră veţi prezenta urme de mercur în barbă dacă aţi avea una”, explică Dr. Jens Vellev, de la Universitatea Aarhus. „Cantitatea de mercur era comparabilă cu cea întâlnită astăzi la oamenii aflaţi în viaţă”, a explicat coordonatorul cercetării.

„Este imposibil ca Tycho Brahe să fi fost omorât”, a adăugat Vellev. De asemenea, cercetătorul a eliminat ca potenţială cauză a morţii o combinaţie de toxine. „Dacă ar fi existat alte otrăvuri în barbă, le-am fi detectat în cadrul analizelor efectuate”, spune profesorul.

Brahe a avut o viaţă spectaculoasă, plină de realizări ştiinţifice. A fost ultimul mare astronom care a lucrat fără ajutorul unui telescop, a avut propria tipografie, le-a dezvăluit multor tineri tainele ştiinţei, a scris lucrări importante (precum De Nova et Nullius Aevi Memoria Prius Visa Stella) şi a pus fundamentele unor ipoteze importante, ce aveau să fie demonstrate ulterior de alţi oameni de ştiinţă (precum Kepler).

Brahe şi-a pierdut o parte din nas în urma unui duel cu săbiile din 1566, care a pornit de la o dispută pe tema unor formule matematice. De aceea, acesta a purtat o proteză de aramă pentru restul vieţii. De asemenea, Brahe era extraordinar de bogat, deţinând la un moment-dat un elan ca animal de companie. Acesta a murit după ce s-a îmbătat cu bere şi a căzut pe scări.

Brahe a avut parte de una dintre cele mai ciudate morţi din istorie, însă în această privinţă recordul este deţinut de Eschil, celebrul autor de tragedii din Grecia antică. Legenda spune că Eschil a murit după ce un vultur a dat drumul unei ţestoase deasupra capului său chel şi lucios, pe care l-a confundat cu o piatră.

Sursa: Time