Prima pagină D:News

De ce ar trebui să te înfometezi un pic în fiecare zi?

Redactia Descopera.ro | 02.05.2013 | ● Vizualizări: 1217
De ce ar trebui să te înfometezi un pic în fiecare zi?     + zoom
Galerie foto (1)

Încă din copilărie ni se spune că avem nevoie de trei mese pe zi. În ciuda acestei convingeri populare, cercetările oamenilor de ştiinţă sugerează că nu trebuie să mâncăm de multe ori în cursul zilei, pentru că acest obicei ne-ar putea afecta sănătatea. Astfel de concluzii au dat naştere aşa-numitului „post intermitent”, care presupune restricţionarea meselor şi a aportului caloric. Iată de ce unii oameni de ştiinţă sunt de părere că ar trebui să încercăm să ne înfometăm un pic în timpul zilei.

Mulţi oameni asociază postul cu ritualuri religioase sau cure de curăţare a organismului, care sunt ţinute doar de câteva ori pe an. În realitate posturile pot include diverse strategii printre care şi limitarea numărul de mese consumate în anumite zile ale săptămânii. Restricţia calorică pentru durate lungi de timp, spun specialiştii, prevenind apariţia unor probleme de sănătate. 

Totuşi, înainte de a intra în amănunte, trebuie menţionat că postul intermitent nu este pentru toată lumea. Mai întâi, ar fi bine să vă consultaţi cu medicul dumeavoastră pentru a vă asigura că sunteţi destul de sănătos încât să vă permiteţi să vă restricţionaţi aportul de calorii pentru o anumită perioadă de timp. În plus, este necesar să înţelegeţi că aceste soluţii nu sunt recomandate drept cure de slăbit, chiar dacă de multe ori ele produc şi pierderi în greutate. 

Mâncarea restricţionată pe o anumită perioadă de timp



Unul dintre cele mai importante studii din acest domeniu a fost realizat anul trecut la Salk's Regulatory Biology Laboratory. Într-un experiment, biologul Satchidananda Panda a restricţionat intervalul de timp în care erau hrăniţi şoarecii din laborator. Astfel, subiecţii au ajuns să fie hrăniţi doar într-un interval de 8 ore, în fiecare zi. Cum şoarecii sunt animale nocturne, cele 8 ore în care li s-a permis să mănânce au fost cuprinse în timpul nopţii. Prin acest experiment, cercetătorii şi-au propus să studieze dacă obezitatea şi bolile metabolice, precum diabetul, sunt rezultatul dietelor bogate în grăsimi sau o formă de perturbare apărută în ciclul metabolic. 

Pe tot parcursul studiului, Panda le-a administrat şoarecilor multă grăsime. De fapt, 60% din caloriile consumate de animale erau derivate din grăsimi (care au simulat alimentele precum chips-urile şi îngheţata). De asemenea, cercetătorii au creat un grup de control care a avut aceeaşi dietă ca celălalt grup de şoareci dar care a avut şi permisiunea de a mânca la orice oră doreşte. 

După 100 de zile, grupul de control era alcătuit din indivizi care luaseră foarte mult în greutate, aveau nivelul colesterolului ridicat şi care experimentaseră probleme la ficat şi un control motor diminuat. 

Indivizii din celălalt grup de şoareci, în schimb, cântăreau cu 28% mai puţin şi nu au dat semne de probleme de sănătate. 

Important este că ambele grupuri au consumat aceeaşi cantitate de calorii, daor că unora li s-a permis să mănânce oricând, pe când alţii au avut doar un program fix. Prin urmare, oamenii de ştiinţă au concluzionat că restricţionarea perioadei în care indivizii se hrănesc poate preveni apariţia bolilor metabolice, cel puţin în cazul şoarecilor. Ei susţin că mâncatul de-a lungul întregii zile, fără un program stabilit, crează tulburări metabolice. Răspândirea aportului caloric pe întreaga durată a timpului tulbură căile metabolice care sunt reglate de ceasurile circadiene.

Este posibil să extrapolăm asta şi la oameni. Deşi antropologii nu cunosc încă dieta strămoşilor noştri din Paleolitic, este puţin probabil ca aceştia să se fi aşezat pentru a lua micul dejun, prânzul şi apoi cina. Aceste mese fac parte din rutina omului modern şi prin urmare este probabil ca strămoşii noştri să fi mâncat o dată sau de două ori pe zi, rezistând multe ore fără hrană. 

Şi alte studii au ajuns la concluzii similare. Valter Longo, de la University of Southern California's Longevity Institute, de exemplu, a studiat efectele postului intermitent asupra IGF-1, un factor de creşterea asemănător cu insulina. 

Atunci când consumăm alimente, acest hormon ne menţine corpul în „stadiul de funcţionare” în care celulele noastre sunt susţinute să se reproducă şi să faciliteze creşterea. Acest proces este foarte util atunci când avem nevoie de el, dar nu şi atunci când nu ne dorim să ne îngrăşăm. Mai mult, chiar dacă el este bun pentru creştere, procesul poate promova îmbătrânirea. 

Pe de altă parte, postul intermitent scade expresia de IGF-1 a corpului şi activează o serie de gene care stimulează repararea ADN-ului. Prin urmare, Lango susţine că restricţionarea alimentară ne determină corpul să treacă de la „modul de creştere”, la „modul de reparare”. 

O altă cercetare realizată de Krista Varady de la Universitatea din Illinois, Chicago a analizat impactul pe care îl are postul asupra bolilor cronice, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 şi cancer. Studiul ei, care implică teste realizate atât pe animale, cât şi pe oameni, a încercat să compare efectele postului intermitent cu cele ale restricţiei calorice. 

Testele întreprinse de Varady pe animale au arătat că postul intermitent (în acest caz postul ţinut în zile alternative) scade riscul de apariţie a diabetului şi scade concentraţiile de glucoză şi insulină. 

Rezultatele experimentelor realizate pe subiecţi umani nu au fost prea diferite. Testele cercetătoarei indică faptul că postul poate duce ca creşterea nivelului de colesterol HDL (colesterolul bun) şi scăderea concentraţiei de trigliceride.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai mult, studiul ei a demonstrat şi că postul intermitent poate oferi multe dintre beneficiile pe care le aduce restricţia calorică, printre care şi o creştere a longevităţii. 

Varady recomandă introducerea în rutină a postului în sistemul „o zi da, o zi nu” care presupune ca într-o zi să mâncăm cât simţim nevoia, în timp ce în următoarea nu ar trebui să consumăm mai mult de 600 de calorii. O alternativă ar mai fi postul intermitent numit şi „dieta 5:2”. Oamenii care utilizează această strategie sunt încurajaţi să mănânce normal 5 zile, în timp ce pe parcursul zilei a 6-a şi a 7-a nu trebuie să consume mai mult de 600 de calorii.

Studiul lui Varady este susţinut şi de alte cercetări care sugerează că, în plus, postul intermitent poate oferi beneficii neuro-protectoare şi reducerea riscului de apariţie a bolilor, în general. 

O lată cercetare a lui Varady şi alui M. Hellerstein, realizată pe şoareci, sugerează că restricţia calorică şi postul intermitent pot reduce rata de proliferare a celulelor canceroase. 

De asemenea, un studiu publicat la sfârşitul lunii trecute (ianuarie 2013) a indicat că restricţia calorică are capacitatea de a lungii telomerii care au efect protector asupra ADN-ului şi a materialului genetic. 

Sursa: io9

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI