Prima pagină D:News

Noi dezvăluiri despre controversatul proiect chinez ce dezvăluie secretul persoanelor cu o inteligenţă extraordinară

Redactia Descopera.ro | 02.18.2013 | ● Vizualizări: 655
Cercetătorii chinezi studiază genele persoanele cu IQ-ul mai mare de 160, pentru a înţelege secretul inteligenţei umane     + zoom
Galerie foto (1)

Într-o fostă tipografie din Hong Kong, un tânăr genial în vârstă de 20 de ani pe nume Zhao Bowen a pornit într-o misiune dificilă ce riscă să dea naştere unor controverse fără precedent: identificarea bazelor genetice ale inteligenţei.

Zhao este cunoscut drept „Bill Gates-ul Chinei”, renunţând la şcoală încă din vremea liceului, la fel ca multimiliardarul american. Acum, tânărul supradotat coordonează departamentul de genomică cognitivă din cadrul BGI, o companie privată finanţată parţial de guvernul chinez.

În fosta tipografie din Hong Kong se găsesc acum peste 100 de aparate de secvenţiere genomică extrem de sofisticate ce lucrează la descifrarea a 2.200 de mostre ADN, analizând, pe rând, fiecare dintre cele 3,2 miliarde de baze azotate ce formează o mostră. Toate aceste mostre ADN au în comun un aspect important: au fost colectate de la cele mai inteligente persoane din America.

Majoritatea mostrelor ADN provin de la persoane cu IQ-ul mai mare de 160. Spre comparaţie, IQ-ul mediu la nivelul populaţiei globului este de 100. În schimb, IQ-ul mediu al laureaţilor Premiului Nobel este de aproximativ 145. Experţii estimează că doar o persoană din 30.000 are o inteligenţă comparabilă cu cea a participanţilor la proiectul BGI, iar a-i identifica a fost o misiune dificilă.



„Oamenii au ales să ignore multă vreme aspectele genetice ale inteligenţei”, a explicat Zhao. „Mulţi cred că acest subiect este unul controversat, mai ales în Occident. Această perspectivă nu este răspândită în China”, a adăugat Zhao. În această ţară asiatică, studiile asupra IQ-ului sunt considerate o provocare ştiinţifică, fiind astfel mult mai uşor de obţinut finanţări pentru cercetări decât în statele occidentale. Zhao se aşteaptă să dea publicităţii primele rezultate în cursul acestei veri.

Originea inteligenţei este un mister. Studiile efectuate până acum de oamenii de ştiinţă arată că cel puţin jumătate din variaţia IQ-ului este moştenită. Cercetătorii au identificat câteva gene care pot duce la scăderea semnificativă a IQ-ului (spre exemplu, cele care afectează persoanele cu un retard mental), însă genele importante care afectează variaţia firească a IQ-ului nu au fost încă descoperite.

Cercetătorii din Hong Kong speră să rezolve această problemă prin compararea genomilor persoanelor cu un IQ extraordinar de mare cu genomii oamenilor de rând. Prin studierea variaţiei între cele două grupuri, oamenii de ştiinţă speră să identifice câţiva din factorii ereditari ce stau la baza inteligenţei.

Concluziile cercetătorilor ar putea conduce la dezvoltarea unui test genetic care să fie folosit pentru a prezice abilitatea cognitivă moştenită de o persoană. Un astfel de instrument ar putea fi foarte util, însă totodată este posibil să ducă la controverse nemaiîntâlnite.

„Dacă putem identifica din timp copiii care vor avea probleme de învăţare, putem interveni la începutul vieţii lor cu ajutorul unor programe educaţionale speciale sau prin alte metode”, a explicat Robert Plomin, profesor de genetică comportamentală la King’s College, London, unul din experţii implicaţi în acest proiect.

Unii critici se tem însă că datele genetice referitoare la IQ ar putea fi înţelese greşit sau chiar folosite în scopuri abuzive. „Studiile asupra bazei ştiinţifice a inteligenţei au fost folosite în trecut pentru a ţinti anumite grupe ale populaţiei pe criterii rasiale sau anumiţi indivizi şi pentru a delegitimiza aceste persoane”, afirmă Jeremy Gruber, preşedintele Council for Responsible Genetics, un ONG din Cambridge, Massachusetts. „Aş fi foarte îngrijorat dacă anumite tendinţe reducţioniste şi deterministe încă prezente în domeniul geneticii ar ieşi la iveală în cadrul unui proiect de acest tip”, a adăugat Gruber.

Zhao, coordonatorul acestui proiect, este la rândul său o persoană supradotată. Dincolo de abilităţile sale în genetică, tânărul a învăţat să vorbească impecabil limba engleză fără ajutorul vreunui profesor. Cariera sa de genetician a început de jos: de la un castravete. În 2007, tânărul a început să chiulească după-amiaza de la cursurile liceului său din Beijing şi să lucreze ca stagiar în cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe Agricole.

La început, Zhao se ocupa de curăţarea eprubetelor şi alte sarcini simple. Drept recompensă, doctoranzii îl lăsau să împrumute manuale de genomică şi să participe la experimente, inclusiv la secvenţierea genomului castravetelui. Zhao avea 15 ani în 2009, când cercetarea ce descria secvenţierea genomului castravetelui a fost publicată în jurnalul ştiinţific Nature Genetics. Numele său se regăsea pe lista coautorilor.

Intrigat de genomică, Zhao a renunţat la şcoală şi a început să lucreze cu normă întreagă la BGI, unul dintre cele mai importante centre de cercetare în genomică din lume, ce se află în Shenzen, aproape de Hong Kong. În anul următor, şefii BGI au înfiinţat o unitate de genomică cognitivă şi l-au numit pe Zhao director.

Primul efort depus de Zhao în acest domeniu a constat în elaborarea unui plan ce avea ca scop studierea ADN-ului copiilor din liceele din oraş ce aveau rezultate excepţionale la învăţătură. Planul a eşuat. „Părinţii nu au fost de acord cu prelevarea probelor de sânge de la copiii lor”, a explicat Zhao. Mostrele de sânge reprezintă cea mai eficientă metodă de colectare a mostrelor ADN.

În primăvara anului 2010, centrul BSI a fost vizitat de Stephen Hsu, un specialist în fizică teoretică de la Universitatea Oregon. Dr. Hsu s-a arătat interesat la rândul său de bazele genetice ale abilităţii cognitive, astfel că cei doi cercetători au apelat la alţi specialişti şi au pus bazele acestui proiect dedicat studierii inteligenţei.

O parte a planului consta în abandonarea eforturilor de a colecta mostre de sânge şi adoptarea mostrelor de salivă ca standard de colectare a ADN-ului. Ulterior, membrii proiectului au colectat astfel de mostre de la persoane foarte bune la matematică, inclusiv de la chinezi care participaseră la Olimpiade dedicate matematicii şi ştiinţelor.

Ulterior, cercetătorii au colectat mostre ADN de la persoane cu IQ-ul foarte ridicat din SUA şi din alte ţări, printre donatori numărându-se persoane cu doctorate în fizică şi matematică de la universităţile de elită. Apoi, orice persoană se putea înscrie pe site-ul BGI dacă îndeplinea câteva criterii.

Autorităţile din Shenzen au fost de acord să finanţeze jumătate din proiect, urmând ca BGI să susţină cealaltă jumătate.

Majoritatea mostrelor colectate până acum provin din afara Chinei. O sursă importantă a fost doctorul Plomin de la King’s College, care colectase pentru propriile cercetări mostre ADN de la 1.600 de persoane cu IQ-uri ieşite din comun. Acest mostre fuseseră obţinute în cadrul unui proiect american cunoscut sub numele Study of Mathematically Precocious Youth, ce se află acum în al patrulea deceniu de activitate. Dr. Plomin a identificat 1.600 de adulţi înscrişi în acest proiect când erau copii şi a colectat mostre ADN de la aceştia. ADN-ul lor reprezintă acum o parte semnificativă a stocului de mostre deţinute de BGI.

Dr. Hsu a contribuit la rândul său la acest efort. De fiecare dată când ţinea o prelegere în cadrul unei instituţii importante, precum California Institute of Technology, Academia de Ştiinţe din Taiwan sau compania Google, doctorul Hsu îi încuraja pe participanţi să se înscrie la studiu. Până acum, site-ul BGI a atras 500 de voluntari care au îndeplinit criteriile stabilite de cercetători.

Provocarea ştiinţifică este una extraordinară. Pentru a înţelege efortul necesar, experţii oferă ca exemplu baza genetică a înălţimii, care, la fel ca inteligenţa, este o trăsătură complexă influenţată de numeroase gene, fiecare dintre acestea având un rol minor.

Eforturile depuse pentru a identifica genele ce stau la baza înălţimii nu au avut succes până când numărul de mostre ADN analizate nu a depăşit 10.000. Studiind un număr tot mai mare de mostre, oamenii de ştiinţe au reuşit să identifice aproximativ 1.000 de variaţii genetice care explică parţial de ce unele persoane sunt mai înalte decât altele. Aceste rezultate pot fi reproduse, fiind valabile indiferent că o persoană este din Islanda, din România sau din Japonia.

În schimb, cel mai mare efort ştiinţific de identificare a bazelor genetice ale IQ-ului efectuat până acum s-a bazat pe doar 5.000 de persoane obişnuite. Specialiştii afirmă că este nevoie să fie studiate zeci de mii de persoane pentru a identifica o singură genă cu o influenţă asupra IQ-ului.

Din acest motiv, BGI a conceput acest proiect. Cercetătorii vor compara genomii a 2.200 de persoane cu IQ-ul foarte ridicat cu genomii obţinuţi de la câteva mii de persoane alese aleatoriu din populaţia generală. Pentru că majoritatea oamenilor superinteligenţi studiaţi sunt „echivalentul persoanelor de 2,20 metri”, explică doctorul Hsu, ar trebui să fie mult mai uşor de identificat factorii din genom ce joacă un rol important în IQ.

„Bazele genetice ale inteligenţei au fost ignorate prea multă vreme. Datele noastre vor fi gata în trei luni”, a concluzionat Zhao.

Sursa: WSJ

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI