Ce păţesc bebeluşii care petrec mai mult de o noapte pe săptămână departe de mame?

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Virginia au studiat informaţii legate de 5.000 de copii născuţi în oraşe mari din SUA în perioada 1998 – 2000 şi care îşi petreceau cel puţin o noapte departe de mamă, aşa cum se întâmplă în familie în care părinţii împart custodia, însă nu locuiesc împreună. 

Informaţiile au fost colectate în urma interviurilor la care au luat parte ambii părinţi şi care au fost realizate la naşterea fiecărui copil, atunci când el a împlinit un an şi la cea de-a treia aniversare a lui. De asemenea, au fost realizate evaluări la domiciliu atunci când copiii împlineau un an şi apoi la aniversarea celor trei ani de la naştere. 

• Patru sulițe aborigene, returnate Australiei după 250 de ani
• Statele Unite ale Americii pregătesc un pachet de arme de 1 miliard de dolari pentru Ucraina

Dintre copiii cu vârste între 1 şi 2 ani, care locuiau în majoritatea timpului cu mamele, 6,9 dormeau cel puţin o noapte în casele taţilor. În rândul copiilor cu vârste între 1 şi 3 ani, 5,3% îşi petreceau între 1% şi 3,5% din nopţi împreună cu taţii. Alţi 6,8%  stăteau cu taţii între 35% şi 70% din nopţi cu taţii. 

Rezultatele au arătat că bebeluşii care stau cel puţin o noapte departe de mame simt un ataşament nesigur faţă de acestea, comparativ cu restul bebeluşilor care stau mai puţin de o noapte pe săptămână cu taţii. 

În total 43% dintre bebeluşii care rămâneau peste noapte săptămânal la tată aveau un ataşament nesigur faţă de mamă, comparativ cu 16% dintre cei care dormeau rar împreună cu tatăl. 

„Adesea, judecătorii iau decizii privind custodia fără a cunoaşte cu adevărat ce este mai bine pentru copil din punct de vedere al cercetărilor psihologice”, a explicat coordonatoarea studiului Samantha Tornello. 

De asemenea, ea a adăugat că ataşamentele sunt definite drept legături puternice şi de durată între un copil şi mamă, care se dezvoltă în primul an din viaţa copilului şi care vor servi mai târziu pentru crearea ataşamentelor din viitoarele relaţii ale individului. 

Susţinând că studiul este important având în vedere numărul mare de părinţi care trăiesc separat, ea a declarat că studiul ridică un semn de întrebare: „Le-ar fi mai bine bebeluşilor dacă şi-ar petrece nopţile cu un singur părinte sau dacă ar dormi mai rar într-un alt cămin?”. Cercetătoarea este de părere că indiferent care dintre părinţi este principalul îngrijitor al bebeluşului, acesta ar trebui să petreacă fiecare noapte cu părintele alături de care trăieşte cel mai mult. Ea a adăugat că atunci când bebeluşul doarme în mai multe case, el ar putea fi afectat. 

„Dorim ca bebeluşul să fie ataşat de ambii părinţi, însă în cazul separării, un copil ar trebui să păstreze cel puţin un ataşament sigur”, a mai explicat Tornello. 

Sursa: Telegraph