Ce sunt aceste sfere misterioase de pe o plajă din Noua Zeelandă şi cum au apărut? (FOTO)

În realitate, oamenii de ştiinţă au găsit o explicaţie care poate părea şi mai bizară. 

Pietrele din Moeraki, care au un diametru de până la 3 metri, au fost, de fapt formate din sedimente marine străvechi, acum 60 de milioane de ani. 

• Abuzul de alcool, diabetul și poluarea cresc riscul de Alzheimer și Parkinson
• Vânzările de lux ale grupului LVMH au depăşit exporturile agricole ale Franței

Ce sunt aceste sfere misterioase de pe o plajă din Noua Zeelandă şi cum au apărut?    (Foto:Shutterstock.com)

Întâlnite pe coasta Otago, atât izolate cât şi sub forma de clustere, formaţiunile de rocă au fost expuse la eroziune. Experţii susţin că rocile neobişnuite sunt rezultatul eroziunii, a timpului şi a concreţiunii (proces prin care se formează o masă compactă de rocă sedimentară prin precipitarea cimentului natural mineral în spaţiile dintre particulele de sedimente).

Astfel, se presupune că rocile datează din Paleocen, ceea ce înseamnă că ele există de cel puţin 56 de milioane de ani. 

Specialiştii cred că rocile au fost create din noroi, care ulterior a devenit  argilit şi s-a întărit în Paleocen. În acea perioadă, argilitul era îngropat în stânci. Mişcarea continuă a valurilor care se loveau de stânci a erodat treptat rocile mai moi, descoperind stratul inferior de roci compacte şi sferice. 

Pentru că bulgării sunt formaţi prin concreţiune, ei sunt mai rezistenţi la efectele eroziunii şi prin urmare ei continuă să îşi păstreze forma sferică. 

Această teorie cu privire la originea misterioaselor roci a fost susţinută de cercetări care au arătat că formaţiunile prezintă magneziu, fier şi izotopi stabili de oxigen şi carbon. 

Ce sunt aceste sfere misterioase de pe o plajă din Noua Zeelandă şi cum au apărut?    (Foto:Shutterstock.com)

Oamenii de ştiinţă cred că rocile sunt sferice ca urmare a proceselor de chimie fizică prin care s-au format; stâncile cu diametru de doi metrii au „crescut” de-a lungul a 5 milioane de ani, timp în care deasupra lor s-au depus straturi de sedimente marine cu grosimea de până la 50 de metri. 

Unele dintre roci au crăpături ciudate, cunoscute sub numele de septarii. Aceste crăpături au fost umplute cu mici cantităţi de dolomită şi cuarţ precum şi calcit brun şi galben, care le dă aspectul lor aparte.

Sursa: Daily Mail