Prima pagină D:News

Azi este ziua în care Terra intră „în faliment”: pentru restul anului 2013 vom consuma „pe datorie” (VIDEO)

Redactia Descopera.ro | 08.20.2013 | ● Vizualizări: 370
Azi marcăm „Earth Overshoot Day” – ziua în care populaţia de pe întreg Pământul a epuizat toate resursele naturale pe care planeta le poate genera într-un an de zile     (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (3)

WWF-România anunţă că astăzi marcăm „Earth Overshoot Day” – ziua în care populaţia de pe întreg Pământul a epuizat toate resursele naturale pe care planeta le poate genera într-un an de zile. Pentru restul anului 2013 funcţionăm în sistem de deficit – adică vom consuma peste ceea ce ne poate da natura, lăsând o planetă mai săracă în resurse pentru noile generaţii.

„Nu este o noutate pentru nimeni faptul că societatea noastră consumă mai mult decât poate produce planeta. De câţiva ani auzim această avertizare şi începem să ne obişnuim cu ideea. Noutatea care trebuie să ne dea de gândit şi poate să ne şi sperie puţin este accelerarea din ce în ce mai accentuată a acestui proces. Dacă până acum vorbeam de un proces lent, care urma să afecteze în mod decisiv generaţiile viitoare, ne dăm seama că, de fapt, perspectiva în timp se micşorează şi începe să fie tot mai clar că efectele nefaste ale consumului pe deficit îşi vor face simtită prezenţa din ce în ce mai mult pe termen mediu şi scurt. Dacă anul trecut pe 22 august ajungeam la capacitatea de susţinere a planetei noastre, anul asta atingem această limită cu 2 zile mai devreme; şi totuşi, în loc să ne schimbăm atitudinea, apăsăm pedala de acceleraţie. Ne comportăm ca multe companii mari care accesează credite uriaşe şi care, atunci când îşi văd executorii la poarta sediului, apelează la alţi creditori. Din păcate, în cazul de faţă, executorii au pus piciorul în prag”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.

Epuizarea stocurilor şi acumularea de deşeuri şi emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze şi, în final, să colapseze. Impactul consumului excesiv se vede deja, în diverse fenomene: lipsa apei, deşertificarea, eroziunea solului, scăderea productivităţii solurilor, defrişările şi fenomenele negative cauzate de dispariţia pădurilor, dispariţia speciilor, colapsul unor stocuri de peşte şi schimbările climatice.

Pe baza datelor referitoare la amprenta ecologică – care arată volumul resurselor naturale, indicii demografici, cât de mult consumăm, cât de eficient producem şi cine – ce şi cât consumă – partenerul WWF, organizaţia Global Footprint Network, a creat această zi în spaţiul public pentru a creşte conştientizarea şi pentru a stimula acţiuni în jurul problemei de consum în exces.



Amprenta ecologică (Ecological Footprint) măsoară necesarul de sol productiv şi apă pentru producerea bunurilor şi resurselor consumate de populaţie şi pentru neutralizarea emisiilor şi deşeurilor. Amprenta ecologică ia în considerare şi progresele tehnologice realizate pentru adresarea impactului negativ uman asupra planetei. 

Consumul excesiv sau amprenta ecologică negativă înseamnă că avem nevoie de o planetă şi jumătate pentru susţinerea traiului nostru. Acest lucru este dat de explozia demografică şi de consumul mare din ţările dezvoltate. Creşterea nivelului de consum pe cap de locuitor în ţările dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare lasă un volum mai mic de resurse pentru ceilalţi. Pe de altă parte, creşterea populaţiei e un fenomen ce presupune să împărţim resursele finite pe care le avem cu mai mulţi oameni – la nivel personal, acest lucru înseamnă că trebuie să ne schimbăm obiceiurile de consum.

Cât consumă România?

În România, amprenta ecologică este de 2.7 hectare pe cap de locuitor, în condiţiile în care planeta poate oferi 1.8 hectare de teren şi apă. Cauza este dezvoltarea haotică în domeniului construcţiilor din ultimele decenii, dar şi exploatarea resurselor: extracţia mineralelor, transportul, conversia spaţiilor verzi, extinderea construcţiilor, inclusiv în arii protejate, defrişările.

Schimbările climatice sunt un efect major al consumului excesiv, prin utilizarea combustibililor fosili ce eliberează în aer cantităţi uriaşe de dioxid de carbon pe care planeta pur şi simplu nu le mai poate absorbi. De aceea, reducerea semnificativă a amprentei de carbon este un pas absolut esenţial pentru ca fenomenul de overshoot să fie redus, ritmul schimbărilor climatice să fie încetinit şi pentru ca noi să trăim în limitele planetei.

Jim Leape, Director General WWF spune: „Natura este fundamentul pentru sănătatea şi prosperitatea umană – însă momentan consumăm mai mult decât aceasta ne poate oferi, cu resursele sale finite. Raportul Planeta Vie realizat de WWF arată clar că cerinţele oamenilor depăşesc capacitatea planetei de a le satisface – pe scurt, cerem mai mult decât avem”. 

În 1961, anul în care a fost fondată organizaţia WWF, oamenii utilizau două treimi din resursele naturale, iar majoritatea ţărilor încă aveau rezerve ecologice. Deci, amprenta noastră ecologică era mai mică şi putea fi suportată.

Acest lucru nu mai e valabil acum. Însă acţionând, putem răsturna tendinţa negativă. Cum?

Alegând să ne „reducem datoria”, să consumăm cât mai puţin. Alegând energia din surse curate şi regenerabile care ajută la reducerea emisiilor ce ne afectează grav clima, oceanele şi calitatea aerului. Prin utilizarea puterii enorme pe care o avem ca şi consumatori – alegerea produselor locale, ecologice şi a celor recunoscute oficial ca produse prietenoase cu mediul, prin certificări precum FSC (Forest Stewardship Council) pentru produsele din lemn sau MSC (Marine Stewardship Council) pentru peşte şi fructe de mare. 

Ţările cu cea mai mare amprentă ecologică    © Global Footprint Network/WWF International

Surse: WWFRaportul Planeta Vie

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI