„Adam”, strămoşul masculin al omenirii, naşte controverse între savanţi

Studiul, condus de dr. Eran Elhaik  de la Universitatea din Sheffield  şi dr. Dan Graur de la Universitatea din Houston şi publicat în Human Genetics, îl aşază pe „Adam” la locul potrivit în istoria evoluţiei umane.

În realitate, desigur, nu e  vorba despre un singur individ, ci de grupuri de strămoşi – mai mulţi „Adami” şi „Eve” – care stau la originea omului modern, spun cercetătorii.

• Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?
• Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice

Rezultatele lor arată că acest strămoş ar fi trăit cu 9.000 de ani mai devreme decât se credea.

Descoperirile lor îl plasează pe „Adam” alături de perechea sa, „Eva”, strămoaşa maternă a  speciei umane, contrazicând, de asemenea, cercetări anterioare ce susţineau că cromozomul Y ar proveni de la o altă specie, care s-a încrucişat cu H. sapiens, ceea ce l-ar face pe „Adam” de 2 ori mai bătrân.

Nu este pentru prima dată când dr. Elhaik contrazice rezultaltele obţinute de alţi cercetători. El a respins concluziile elaborate de specialişti asupra unităţii genomului populaţiilor evreieşti şi, împreună cu dr. Graur, a respins şi afirmaţiile privind aşa-numitul ADN „junk”, ale oamenilor de ştiinţă care au lucrat în cadrul proiectului ENCODE.

Cercetătorii susţin că omul modern a apărut în Africa, acum ceva mai mult de 200.000 de ani, şi că nu s-ar fi încrucişat cu alte hominide care să fi trăit acum peste 500.000 de ani.

Ideea că cromozomul Y provine de la altă specie, foarte veche, creează neconcordanţe în cronologie, spune dr. Elhaik, şi nu este verosimilă. În general, a şti în ce măsură strămoşii noştri s-au încrucişat cu alte specii de hominide înrudite este una dintre cele mai arzătoare chestiuni din antropologie şi ea rămâne deschisă, crede dr. Elhaik.

Sursa: The University of Sheffield