Prima pagină D:News

„Hărţile de navigaţie” ale genomului uman au fost descifrate de oamenii de ştiinţă

Teodora Nicolau 03.27.2014 | ● Vizualizări: 1336
În două studii majore publicate în revista Nature, echipa de cercetători a realizat o hartă a modului în care o reţea de "comutatoare", integrate în ADN-ul uman, controlează locul şi momentul în care genele sunt activate şi dezactivate.     (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Cea mai clară imagine de până acum a modului în care genele umane sunt reglate în seria vastă a tipurilor de celule din organism a fost creată de o echipă internaţională de cercetători, cu scopul de a identifica genele asociate cu apariţia bolilor, informează Reuters.

În două studii majore publicate în revista Nature, echipa de cercetători a realizat o hartă a modului în care o reţea de "comutatoare", integrate în ADN-ul uman, controlează locul şi momentul în care genele sunt activate şi dezactivate.

Proiectul, cu o durată de trei ani, intitulat FANTOM5 şi coordonat de Centrul pentru Tehnologia ştiinţelor vieţii RIKEN din Japonia, s-a bazat pe participarea a peste 250 de oameni de ştiinţă din 20 de ţări şi regiuni.

"Oamenii sunt organisme multicelulare complexe, compuse din cel puţin 400 tipuri celulare distincte. Această diversitate impresionantă de tipuri celulare ne permite să vedem, să auzim, să ne mişcăm şi să luptăm împotriva infecţiilor - şi totuşi, toate aceste elemente diverse sunt codate în acelaşi genom", a afirmat Alistair Forrest, coordonatorul ştiinţific al proiectului FANTOM5.



Acesta a explicat că diferenţa dintre tipurile de celule este determinată de secvenţele de genom pe care le folosesc - de exemplu, neuronii utilizează gene diferite faţă de celulele ficatului şi, prin urmare, funcţionează extrem de diferit.

"În FANTOM5, am investigat prima oară în mod sistematic tipurile de gene utilizate practic în toate tipurile de celule din corpul uman, precum şi regiunile unde aceste gene sunt citite din genom", a explicat Alistair Forrest.

Deşi cercetarea nu se încheie aici, oamenii de ştiinţă speră că proiectul FANTOM5 va deveni un atlas de referinţă care să îi ajute să exploreze genomul uman şi să înţeleagă rolul pe care îl joacă genele într-o categorie vastă de boli, de la cancer, diabet, boli ale sângelui şi până la afecţiuni psihiatrice.

Surse: Mediafax, Reuters

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI