Home » D:News » Edificiul Roman cu Mozaic, comoara arheologică a Constanţei, se degradează şi nu poate fi reabilitat (FOTO)

Edificiul Roman cu Mozaic, comoara arheologică a Constanţei, se degradează şi nu poate fi reabilitat (FOTO)

Publicat: 24.06.2014
Edificiul Roman cu Mozaic, unul dintre monumentele importante din Constanţa, se degradează de la o zi la alta, motiv pentru care a fost închis o lună. Redeschis la începutul lui iunie, dar fără să se ştie pentru cât timp, edificiul are nevoie de reparaţii urgente pentru care nu există însă fonduri.

În cei peste 50 de ani de când a fost descoperit, Edificiul Roman cu Mozaic a avut porţile deschise indiferent de anotimp, pentru sute de mii de vizitatori români şi străini.

În luna aprilie a acestui an, conducerea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie de care aparţine acest monument a luat o decizie radicală, hotărând să-l închidă deoarece clădirea prezenta riscuri pentru vizitatori. După câteva săptămâni, la începutul lunii iunie, Edificiul Roman cu Mozaic a fost redeschis după ce au fost îndepărtate zonele cu potenţial pericol, dar este posibil ca din toamnă să ajungă din nou cu lacătul pe uşă pentru o perioadă nedeterminată. Clădirea are nevoie de reparaţii, mozaicul trebuie restaurat, însă deocamdată nu există fonduri pentru o asemenea investiţie.

Descoperit din întâmplare de o echipă de muncitori în timpul construirii unui bloc în centrul vechi al oraşului

Edificiul Roman cu Mozaic a fost descoperit din întâmplare la sfârşitul anilor ’50 de către o echipă de muncitori, în timpul lucrărilor de construcţie a unui bloc în centrul vechi al Constanţei. Specialiştii aveau să stabilească faptul că descoperirea era una importantă, fiind vorba despre un edificiu roman construit în secolul al IV-lea şi care a rezistat doar până în secolul al VI-lea, când s-a prăbuşit în urma unui cutremur. De altfel, în această zonă se afla în antichitate centrul economico-social şi comercial al oraşului Tomis şi atunci fuseseră ridicate aici mai multe clădiri impunătoare, de utilitate publică, printre care băi, basilici şi magazii. Una dintre aceste clădiri era un edificiu comercial pavimentat cu un mozaic multicolor. Sub acesta se aflau 11 magazii mari pentru depozitarea mărfurilor care tranzitau în bazinul Mării Negre şi al Mediteranei, având în vedere că portul antic se afla în imediata apropiere a edificiului. Sub bolţile acestor magazii, prăbuşite din cauza cutremurului din secolul al VI-lea, au fost descoperite, în anul 1968, 120 de amfore pline cu substanţe aromatice, răşini şi lingouri de fier pentru atelierele care deserveau portul.

Pavimentul cu mozaic avea în antichitate o suprafaţă de două mii de metri pătraţi, din care s-au păstrat circa 850 de metri pătraţi. Mozaicul a fost lucrat în cuburi de piatră şi marmură fixate într-un strat de mortar roman şi montate în diferite motive geometrice (cercuri, pătrate, romburi) şi florale.

După ce a fost descoperit edificiul, cercetările specialiştilor au mai continuat câţiva ani, monumentul a fost restaurat, fiind ridicată şi clădirea care îl adăposteşte acum şi care nu a mai suferit modificări de atunci şi până astăzi.

“A fost descoperit în 1956 – 1957 pe când se construia blocul care este chiar lângă el. Iniţial, blocul respectiv trebuia să aibă o scară în plus, dar nu a mai avut-o şi s-a modificat proiectul din acest motiv. Cercetările au continuat până în 1962, când s-a început restaurarea şi deasupra mozaicului s-a făcut clădirea din beton şi sticlă ce există şi astăzi. La început, fuseseră montate nişte scări din lemn, ţin minte că în clasele primare am umblat pe nişte scări de lemn ca să vedem mozaicul şi avea un acoperiş provizoriu”, spune directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Gabriel Custurea.

El a precizat că la sfârşitul anilor ’50 – începutul anilor ’60, pe lângă acest mozaic au mai fost făcute şi alte descoperiri importante.

“În acei ani au fost nişte descoperiri cu totul şi cu totul excepţionale şi mă refer aici la mozaic ca monument, care este un monument extraordinar al arhitecturii romane târzii în marginea asta de imperiu. Apoi a fost descoperit tezaurul de sculpturi, cele 24 de sculpturi, cam pe unde sunt acum Casa Albă şi cartierul de blocuri către gara nouă. Tot atunci a fost descoperită marea basilică a oraşului, catedrala oraşului antic. Din păcate, pe temeliile basilicii stă acum un bloc. Era şi o furie de construit, oamenii nu aveau case, se răsese tot cartierul din zona gării vechi şi oamenii stăteau înghesuiţi în alte locuri şi se construiau blocuri. Asta era situaţia atunci”, afirmă directorul muzeului.

În perioada comunistă şi în primii ani după 1990, mozaicul a fost restaurat de studenţi, dar acum zidurile de susţinere încep să cadă

Directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa spune că în ultimii 25 de ani s-au făcut prea puţine lucruri pentru Edificiul Roman cu Mozaic şi că este nevoie atât de reabilitarea clădirii, cât şi de restaurarea monumentului propriu-zis, în condiţiile în care încep să cadă zidurile de susţinere.

“Între timp, au trecut 50 de ani şi cad zidurile de susţinere. Au fost infiltraţii, care au fost oprite prin săparea unui canal de drenaj după 1990, acum nemaifiind infiltrări în pereţii mozaicului, însă cam atât. De aceea cadrele din fier sunt într-un hal fără de hal”, a explicat Gabriel Custurea.

În perioada comunistă, dar şi în primii ani după 1990, mozaicul era restaurat de către studenţi de la Facultatea de Artă din Bucureşti care veneau în fiecare vară, curăţau fiecare pietricică şi o puneau la loc. De atunci însă, nimeni nu a mai restaurat mozaicul deoarece această operaţiune necesită finanţare şi nu există fonduri pentru aşa ceva, iar bugetul Ministerului Culturii pentru restaurări este în scădere de la an la an.

“Există restauratori specializaţi să vină să se apuce de treabă, dar cineva trebuie să plătească, oamenii aceia nu lucrează degeaba. Dacă nu sunt suficienţi cei din România, în Italia sunt specialişti nenumăraţi”, spune directorul muzeului.

El a adăugat că nici Ministerul Culturii nu are fonduri pentru restaurare, acestea fiind din ce în ce mai mici de la an la an.

“Nici ministerul nu are bani, are din ce în ce mai puţini bani. Avea pentru restaurări acum câţiva ani 40 de milioane de lei, anul trecut avea 13 milioane de lei şi anul acesta nici nu ştiu cât mai are. Sunt în scădere fondurile”, a menţionat Gabriel Custurea.

Directorul muzeului doreşte să-i cheme pe reprezentanţii Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice pentru ca aceştia să ia o decizie în privinţa Edificiului Roman cu Mozaic. “Comisia de monumente să vină să constate şi să hotărască ce facem mai departe, măcar să dea nişte linii strategice”, susţine Gabriel Custurea.

Edificul a fost închis câteva săptămâni pentru îndepărtarea potenţialului pericol pentru vizitatori

Decizia de a închide Edificiul Roman cu Mozaic a fost luată la sfârşitul lunii aprilie de către conducerea muzeului, după ce s-a constatat că anumite zone ale clădirii pot pune în pericol siguranţa vizitatorilor. Totuşi, el nu a rămas închis multă vreme, la începutul lunii iunie redeschizându-şi porţile, însă numai după ce au fost îndepărtate unele cadre metalice şi geamuri aflate înaintea intrării propriu-zise în edificiu, care riscau să cadă din cauza vechimii şi să îi rănească pe vizitatori.

Directorul muzeului susţine că dacă nu apar alte probleme Edificiul Roman cu Mozaic ar putea rămâne deschis în timpul acestei veri, însă este posibil ca de la începutul toamnei să fie închis din nou, probabil pentru o perioadă mai lungă.

“Clădirea devine din ce în ce mai periculoasă din cauza geamurilor şi a cadrelor de metal care sunt din ce în ce mai corodate. Iar mozaicul în sine, monumentul, ar trebui curăţat frumos şi refăcut”, a spus Gabriel Custurea.

Încasările muzeului, mult prea mici comparativ cu necesităţile, deşi Edificiul Roman cu Mozaic este vizitat de mulţi turişti români şi străini

Deşi Edificiul Roman cu Mozaic reprezintă una dintre atracţiile Constanţei, grupuri de turişti români şi străini venind aproape zilnic în această perioadă să-l viziteze şi să-l fotografieze, încasările sale, dar şi ale muzeului, sunt prea mici faţă de nevoile acestora.

“Nu ştiu exact câţi bani se strâng de la Edificiu, dar pot să vă spun că muzeul încasează anual din turism, din biletele de intrare şi suveniruri, aproximativ 500.000 de lei, bani care se duc pe lumină, pe apă. Bugetul nostru este sub un milion de euro. Muzeul, care este cartea de vizită a judeţului, a fost curăţat, reabilitat de noi în ultimii opt ani, cu ce am avut la îndemână. Se numeşte cârpeală ce am făcut, însă arată curat şi elegant. Iar oamenii sunt impresionaţi de ceea ce văd şi scriu în cartea de oaspeţi diverse aprecieri – ce piese frumoase, ce muzeu interesant”, spune Gabriel Custurea.

Preţul unui bilet pentru vizitarea Edificiului Roman cu Mozaic este de 5 lei, elevii şi studenţii având o reducere de 50 la sută.

Directorul muzeului mai spune că nu ştie cum va putea fi reabilitat Edificiul Roman cu Mozaic, susţinând că nu există fonduri în acest sens nici la nivel judeţean, Muzeul aparţinând de Consiliul Judeţean Constanţa, nici la nivel guvernamental, singura variantă fiind cea a obţinerii unor fonduri europene.

Gabriel Custurea a menţionat că nu ştie la cât s-ar ridica reabilitarea clădirii şi restaurarea mozaicului, fiind necesare diverse studii care, la rândul lor, au nevoie de finanţare, în prezent inexistentă.

Sursa: Mediafax

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu
Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu
Cum a început revoluția rusă pe străzile Iașiului
Cum a început revoluția rusă pe străzile Iașiului
Musculițele care zboară în jurul fructelor nu sunt muște de fructe. Cum să scăpăm de ele?
Musculițele care zboară în jurul fructelor nu sunt muște de fructe. Cum să scăpăm de ele?
Teama de incertitudine: când devine toxică pentru sănătatea mintală?
Teama de incertitudine: când devine toxică pentru sănătatea mintală?
Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să scriu imitând pe fiecare poet pe care-l citeam”
Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să scriu imitând ...
Test de cultură generală. De ce miros urât câinii uzi?
Test de cultură generală. De ce miros urât câinii uzi?
Sonda Juno de la NASA a surprins un lac de lavă ce ar putea înghiți orașe întregi pe unul dintre sateliții lui Jupiter
Sonda Juno de la NASA a surprins un lac de lavă ce ar putea înghiți orașe întregi pe unul dintre sateliții lui Jupiter
Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice
Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice
Bursa din New York ar putea fi prima mare bursă cu tranzacții 24/7
Bursa din New York ar putea fi prima mare bursă cu tranzacții 24/7
O statuie veche de 3.400 de ani a lui Ramses al II-lea, recuperată de autoritățile egiptene
O statuie veche de 3.400 de ani a lui Ramses al II-lea, recuperată de autoritățile egiptene
Moartea lui Boris Elţîn, primul preşedinte ales în mod democratic la Kremlin
Moartea lui Boris Elţîn, primul preşedinte ales în mod democratic la Kremlin
Regele Norvegiei, cel mai bătrân monarh în viață din Europa, va participa la mai puține activități publice
Regele Norvegiei, cel mai bătrân monarh în viață din Europa, va participa la mai puține activități publice
Angajații din toată lumea sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice
Angajații din toată lumea sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice
1 din 3 fete lipsește de la școală din cauza durerilor menstruale
1 din 3 fete lipsește de la școală din cauza durerilor menstruale
Cum vor autoritățile din Milano să protejeze liniștea locuitorilor?
Cum vor autoritățile din Milano să protejeze liniștea locuitorilor?
A fost găsit craterul din care s-a desprins „a doua Lună” a Pământului
A fost găsit craterul din care s-a desprins „a doua Lună” a Pământului
Cercetătorii au identificat regiunea din creier implicată în controlul atenției
Cercetătorii au identificat regiunea din creier implicată în controlul atenției
În 1816, Pământul nu a avut vară. Ce s-a întâmplat?
În 1816, Pământul nu a avut vară. Ce s-a întâmplat?