De ce găzduieşte Muzeul Ţăranului expoziţia „Lumea maneliştilor”? (GALERIE FOTO)

Mai multe portrete – realizate în ulei pe pânză şi decorate cu foiţă de aur – ale unor cântăreţi printre care se numără Goran Bregović, Florin Salam şi Adrian Minune sunt prezentate în expoziţia „Confluenţe, influenţe – în artă?”, care a fost vernisată miercuri, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Capitală.

La eveniment au participat, printre alţii, directorul instituţiei muzeale, Virgil Ştefan Niţulescu, curatorul expoziţiei, Pavel Şuşară, şi George Vasilescu, cel care a realizat picturile.

• „Străzi deschise” weekendul 20 și 21 aprilie: O nouă zonă din București devine pietonală
• Prețul petrolului și al aurului a crescut după loviturile asupra Iranului

Persoane participă la vernisajul expoziţiei „Confluenţe, influenţe – în artă?”, a artistului George Vasilescu, la sala Acvariu a Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, miercuri, 2 iulie 2014. Portretele lui Goran Bregovic, Florin Salam şi Adrian Minune realizate în ulei pe pânză şi decorate cu foiţa de aur au fost expuse la Muzeul Ţăranului Român în cadrul unei expoziţii care poate fi vizitată în perioada 2 – 8 iulie.    (ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO)

Virgil Ştefan Niţulescu a precizat, încă de la începutul discursului său, că nu este pentru prima dată când Muzeul Naţional al Ţăranului Român găzduieşte expoziţii pentru pictori debutanţi.

„Sigur, nu le putem aloca spaţii mari de expunere, nici durate lungi, dar este speranţa noastră aceea că, într-o bună zi, un pictor aşa cum este George Vasilescu, cel care se află acum la debutul carierei, se va mândri cu faptul că la începuturile sale a expus aici, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, chiar dacă este o expoziţie mică şi de scurtă durată„, a spus Virgil Ştefan Niţulescu.

De asemenea, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român a precizat că una dintre dorinţele instituţiei este să sprijine tinerii artişti, pentru că aceştia nu au unde să expună în Bucureşti.

„Sigur, veţi spune care este legătura între tradiţiile Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi arta contemporană. Eu repet ceea ce am spus adeseori: acest muzeul este mai mult decât un simplu muzeu, este un muzeu deschis, este un muzeu de antropologie culturală, este un muzeu care oferă libertate de expresie, inclusiv artistică, celor care doresc să se afirme pe această cale„, a completat Niţulescu.

Acesta a precizat că expoziţia nu este legată strict de manelişti, dând în acest sens exemplul Fanfarei Ciocârlia, care „este una dintre formaţiile cele mai apreciate în momentul de faţă din Franţa şi din Belgia”, precum şi pe cel al lui Goran Bregović, care, de asemenea, nu cânta acest gen de muzică.

George Vasilescu (S), alături de curatorul Pavel Şuşară (C) şi directorul MŢR Virgil Ştefan Niţulescu (D) participa la vernisajul expoziţiei „Confluenţe, influenţe – în artă?”, la sala Acvariu a Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, miercuri, 2 iulie 2014. Portretele lui Goran Bregovic, Florin Salam şi Adrian Minune realizate în ulei pe pânză şi decorate cu foiţa de aur au fost expuse la Muzeul Ţăranului Român în cadrul unei expoziţii care poate fi vizitată în perioada 2 – 8 iulie.     (ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO)

La rândul său, curatorul expoziţiei, Pavel Şuşară, a menţionat că nu este pentru prima dată când Muzeul Naţional al Ţăranului Român găzduieşte expoziţia unui debutant şi nici „prima oară când o să fie înjurat pentru ceea ce face”.

„Eu deja am început să primesc semnale extrem de puţin măgulitoare despre această expoziţie, despre faptul că m-am implicat în ea şi mai ales despre faptul că ne găsim acum la Muzeul Ţăranului Român”, a spus Pavel Şuşară.

Potrivit acestuia, povestea expoziţiei s-a născut pe o reţea de socializare.

„Ea (expoziţia, n.r.) s-a născut din nimic. S-a născut pe Facebook. George Vasilescu m-a contactat şi mi-a spus că pregăteşte o expoziţie, are un proiect care se referă la lumea maneliştilor, are portrete ale maneliştilor. (…) Iniţial, am avut o reacţie, nu de ostilitate, dar rezervată faţă de propunerea lui, fiindcă nu ştiam ce înseamnă în mod real proiectul lui”, a povestit curatorul.

De asemenea, acesta a spus că „prima tentaţie pe care o ai în faţa unei asemenea informaţii e să te gândeşti la un anumit gen de oportunism, să-l suspectezi pe cel care vrea să concentreze fenomenul manelelor de o putere de adaptabilitate foarte mare şi de o intenţie de a exploata ceea ce a dobândit deja notorietate în spaţiul public”.

„În clipa în care am văzut portretele, mi-am dat seama că este un proiect cultural, este un proiect artistic, este un proiect plastic şi, în acelaşi timp, un proiect din care pot fi trase concluzii de ordin sociologic sau de ordin antropologic„, a completat acesta.

Pavel Şuşară a mai spus că artistul George Vasilescu a observat un fenomen „pe care noi îl trăim sau al cărui martori noi suntem în fiecare clipă, dar, ori ignorăm lucrul acesta, ori încercăm să ne degajăm de conştiinţa că suntem în vecinătatea lui – şi anume tipul acesta de muzică”.

„Ceea ce se întâmplă în muzica asta pe care George încearcă să o ipostazieze plastic este mai degrabă un anumit tip de muzică autoreferenţială, de muzică a conştiinţei de sine a unor grupuri umane şi a unor actori importanţi ai acestui fenomen. În tipul ăsta de muzică se vorbeşte despre dragoste, se vorbeşte despre bani şi se vorbeşte despre duşmani ca un fel de anticameră a afirmării propriei puteri. O singură componentă mai lipsea de aici, transpunerea acestui tip de discurs identitar, ritmat şi frazat muzical în efigie. George Vasilescu lucrul ăsta îl face: completează ceea ce lipsea lumii maneliştilor şi le asigură din tranzitoriul competiţiei lor nemijlocite, din afirmarea bogăţiei, din afirmarea puterii – a puterii banului şi a puterii personale – el le asigură cumva accesul la eternitate”, a mai declarat curatorul.

Despre lucrările expuse, Pavel Şuşară a spus că sunt „portrete relativiste, nu sunt portrete care eroizează personajele, ci sunt portrete care introduc în faţa privitorului tot felul de circumstanţe, de la cele care implică şi natura eroică până la acelea care duc către un fel de privire sceptică, de privire ironică, de privire relativistă, de privire, până la urmă, în perspectiva vieţii cu diamica şi cu imprevizibilul ei”.

De asemenea, George Vasilescu a menţionat că Muzeul Naţional al Ţăranului Român este un „spaţiu în care se prezintă frecvent artă contemporană”, iar expoziţiile se schimbă săptămânal. „Nu văd asta (expoziţia, n.r.) de ce ar fi avut obiect de cenzură faţă de alta”, a declarat George Vasilescu pentru MEDIAFAX.

Întrebat dacă această expoziţie are un caracter ironic, George Vasilescu a declarat: „Lucrările au o doză de ironie, într-adevăr, dar ironia este adresată societăţii, nu personajelor. Societăţii care nu înţelege că nu poţi judeca un om după felul în care se bucură şi percepe bucuria. Cred că în spatele fiecărui portret se ascund milioane de emoţii, milioane de suflete care s-au bucurat, au cântat, s-au căsătorit pe muzica lor”.

Interpreţii care sunt subiectul acestei expoziţii nu au participat la vernisajul care a avut loc miercuri, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, George Vasilescu precizând că le-a trimis invitaţii, dar pe Facebook.

„Da, din păcate, doar pe Facebook şi nu ştiu cât de OK a fost modul ăsta de abordare”, a spus acesta.

Anterior vernisării acestei expoziţii, George Vasilescu a declarat pentru MEDIAFAX că nu a vorbit cu toţi cei portretizaţi pentru a le obţine acordul de a-i picta, dar că a luat legătura cu anumite persoane care apar în lucrările sale sau cu managerii acestora, menţionând chiar că managerul Fanfarei Ciocârlia i-a pus la dispoziţie materiale fotografice după care să poată lucra.

În ceea ce priveşte ideea acestei expoziţii, George Vasilescu a declarat: „Ideea mi-a venit în momentul în care am fost într-o discotecă în care toată lumea dansa pe muzica lor (a interpreţilor, n.r.) şi erau foarte bucuroşi şi fericiţi”.

„Artiştii pe care i-am ales să îi pictez mi-au părut personajele care au cel mai mare impact al publicului din România, chiar dacă există diferenţe în stilurile muzicale abordate. Ar fi păcat ca, peste 100 – 200 de ani, lumea să nu îşi amintească despre controversele pe care le-au creat aceşti artişti”, a declarat Vasilescu.

De asemenea, George Vasilescu a menţionat că lucrările sale sunt pictate „într-o manieră sinceră, fără a fi pro sau contra”, ele reflectând doar „exprimarea” lui artistică.

Expoziţia, intitulată „Confluenţe, influenţe – în artă?”, cuprinde zece portrete, ale cântăreţilor Florin Salam, Adrian Minune, Dan Bursuc, Nicolae Guţă, Goran Bregović, Sorinel Puştiu, Carmen Şerban, Cornelia Catanga, Vali Vijelie şi Marian Mexicanu, precum şi alte cinci lucrări inspirate de Taraful Haiducilor şi Fanfara Ciocârlia.

Expoziţia poate fi văzută până pe 8 iulie, în sala Acvariu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Capitală.

Artistul de etnie romă George Vasilescu s-a născut în 1984, la Ploieşti. La vârsta de 15 ani, aflat într-o excursie în Franţa, a decis că îşi doreşte să devină artist şi a urmat cursuri de desen în oraşul natal. A fost inspirat de Michelangelo Merisi da Caravaggio şi Frans Hals. Apoi, a început să studieze sculptura. Prima expoziţie pe care a prezentat-o a fost organizată în 2008, în Teatrul din Ploieşti. În acelaşi an, a călătorit în Bangladesh, pentru a afla mai multe despre originile sale ca rom. În Bangladesh a avut loc cea de-a doua sa expoziţie, în sala Societăţii Asiatice din Bangladesh, se arată pe site-ul galeriei Kai Dikhas din Berlin, care colaborează cu artistul.

În 2013, George Vasilescu s-a numărat printre artiştii care şi-au expus lucrări la Preview Berlin Art Fair, ca reprezentant al galeriei Kai Dikhas. Acesta a fost prezent cu lucrarea „Unchained” aparţinând seriei „The Golden Cage of Thought” (2013).

Sursa: Mediafax