„Cea mai sexy şi mai fantastică misiune spaţială a tuturor timpurilor”: descoperirile făcute de Rosetta îi lasă perplecşi pe astronomi (VIDEO)

Nici vorbă de o cometă strălucitoare, acoperită de gheaţă: cometa 67P apare mai neagră decât cărbunele, în lumina cu o anumită lungime de undă.

Până acum, oamenii de ştiinţă care operează instrumentul ALICE (un spectrograf cu ultraviolete) de la bordul sondei nu au descoperit nici cel mai mic petic de gheaţă pe suprafaţa cometei.

• Patru sulițe aborigene, returnate Australiei după 250 de ani
• Statele Unite ale Americii pregătesc un pachet de arme de 1 miliard de dolari pentru Ucraina

Anterior, se credea că suprafeţele cometelor sunt acoperite de gheaţă, deoarece aceste corpuri cereşti sunt prea departe de Soare pentru ca gheaţa să se topească. 

Lipsa gheţii pe 67P/Churyumov-Gerasimenko sugerează că această cometă a trecut cândva aproape de Soare sau de o altă stea, în cursul călătoriei sale prin spaţiu, 

De altfel, nu este prima surpriză: măsurarea temperaturii suprafeţei cometei, în urmă cu câteva săptămâni, a arătat că aceasta are o valoare de aproximativ -70 grade Celsius, cu 20-30 de grade mai mare decât se credea.

Oamenii de ştiinţă au mai aflat, din datele transmise de Rosettta, că „atmosfera” cometei – sau „coma” – adică stratul gazos din jurul nucleului, conţine hidrogen şi oxigen. Este de asemenea o descoperire surprinzătoare, deoarece se credea că aceste formaţiuni sunt compuse din praf şi vapori de apă.

Instrumentul ALICE reprezintă contribuţia NASA la construcţia sondei Rosetta, la fel ca şi instrumentul numit MIRO (Microwave Instrument for Rosetta Orbiter). Acesta realizează observaţii care arată în ce mod gazele şi praful se desprind de pe suprafaţa nucleului pentru a forma coma şi coada caracteristice cometelor.

Descrisă de un astronom drept „cea mai sexy şi mai fantastică misiune spaţială a tuturor timpurilor”, misiunea Rosetta va mai dura mai mult de un an, timp în care sonda va orbita în jurul cometei; datele adunate, speră oamenii de ştiinţă, vor ajuta la elucidarea unor mistere ale cometelor, dar şi a unor secrete ale vieţii pe Pământ. 

În luna noiembrie a acestui an, un lander numit Philae, aflat la bordul sondei, va coborî pe suprafaţa cometei, pentru a studia şi mai în detaliu compoziţia acesteia şi relieful ei. Oamenii de ştiinţă analizează suprafaţa pentru a descoperi zona cea mai potrivită pentru asolizare, regiunea aleasă urmând să fie anunţată la 15 septembrie a.c.

Sursa: Mail Online