Home » D:News » Sedentarismul creşte riscul unei grave afecţiuni psihice. Rezultatele unui studiu recent sunt îngrijorătoare

Sedentarismul creşte riscul unei grave afecţiuni psihice. Rezultatele unui studiu recent sunt îngrijorătoare

Sedentarismul creşte riscul unei grave afecţiuni psihice. Rezultatele unui studiu recent sunt îngrijorătoare
Publicat: 21.09.2014
Timpul petrecut excesiv în faţa calculatorului şi a televizorului se numără printre formele de sedentarism care pot creşte riscul de a suferi de depresie, se arată într-o analiză a cercetătorilor chinezi efectuată pe baza mai multor studii precedente, informează Reuters.

Un studiu care a coroborat datele a zeci de cercetări pe mii de voluntari, realizat de savanţii chinezi de la Colegiul medical din Universitatea Qingdau din Shangong, arată că un stil de viaţă sedentar creşte cu 25% riscurile de instalare a depresiei, comparativ cu persoanele cu un stil de viaţă activ.

Cercetarea are unele limite, dar rezultatele sugerează ca activitatea fizică este o soluţie potrivită pentru prevenirea depresiei, potrivit echipei de experţi conduse de Long Zhai.

„Deşi a fost vorba despre o cercetare aprofundată într-un domeniu relativ nou, există încă o serie de întrebări fără răspuns”, a declarat Megan Teychenne, de la Centrul de Cercetare pentru Activitate Fizică şi Nutriţie din cadrul Universităţii Deakin din Melbourne, Australia.

Printre întrebările care au încă nevoie de un răspuns se numără şi procesul cauză-efect: comportamentul sedentar creşte riscul de depresie sau persoanele depresive sunt mai predispuse la un comportament sedentar, s-a întrebat Megan Teychenne, care nu a fost implicată în noul studiu.

Cercetarea, publicată în British Journal of Sports Medicine, a combinat şi reanalizat rezultatele obţinute în urma monitorizării a 193.166 de participanţi la alte 24 de studii observaţionale publicate anterior, care s-au concentrat pe nivelurile de comportament sedentar şi riscul de depresie. Două dintre cercetările anterioare au fost efectuate în Australia, patru în Asia, şapte în America şi 11 în Europa.

Datele coroborate din studiile de pe toate aceste continente au arătat că persoanele cu un comportament sedentar accentuat sunt cu 25% mai predispuse la a suferi de depresie, comparativ cu persoanele cu un stilul de viaţă cel mai puţin sedentar.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, diferenţe legate de tipul preferat de inactivitate. Persoanele care preferă să se uite la televizor sunt cu 13% mai predispuse la a fi deprimate, în timp ce persoanele care petrec mult timp în faţa calculatorului au un risc cu 22% mai pronunţat de a suferi de depresie.

Analiza nu a încercat să vadă şi motivele din spatele acestei legături între depresie şi sedentarism. Cercetătorii subliniază că posibilitatea ca depresia să determine un comportament sedentar, şi nu invers, nu poate fi exclusă. Totuşi, faptul că depresia şi sedentarismul sunt asociate este suficient pentru a sugera că un stil de viaţă activ poate fi o soluţie, au concluzionat experţii.

Megan Teychenne a mai spus că, deşi rezultatele studiului sunt neconcludente privind legătura dintre sedentarism şi sănătatea mintală, cercetătorii ştiu că un mod de viaţă sedentar favorizează probleme de sănătate ca bolile cardiovasculare şi diabetul de tipul II.

„Mesajul pe care trebuie să îl transmitem publicului este «Mai multă mişcare, mai puţine perioade de inactivitate»”, a declarat Megan Teychenne.

Jennifer Brunet, cercetător la Universitatea din Ottawa, din Ontario, Canada, consideră că un comportament sedentar nu este întotdeauna rău, pentru că poate funcţiona ca o metodă de relaxare după stresul unei zile grele.

„Uneori oamenii citesc; lumea intră pe internet şi, din nefericire, procedurile prin care au fost realizate aceste studii nu diferenţiază ceea ce putem numi comportament sedentar sănătos de sedentarism negativ”, a subliniat Brunet, care a precizat totuşi că există dovezi clare că activitatea fizică este bună pentru controlarea depresiei, inclusiv în stadiile clinice.

Nu există dovezi clare care să arate că o anume activitate fizică este cea mai bună, dar cercetările sugerează că o formă de exerciţii fizice moderate ca intensitate şi durată ar fi cea mai eficientă.

„Le spun des oamenilor să aleagă o activitate fizică plăcută, care îi face să se simtă bine, iar asta este cheia. Nu trebuie ca oamenii să fie forţaţi să exerseze, este mai bine ca ei să aleagă, iar un mod de a alege este să simtă că fac ceva plăcut”, a declarat Jennifer Brunet.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase