Home » D:News » Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Autor: Mihaela Stanescu 11.26.2014
Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?
Durerea este o senzaţie complexă, pe care unii oameni o resimt mai puternic decât alţii, iar originile ei sunt încă, în bună parte, misterioase. Pentru a afla mai multe despre această senzaţie, cercetătorii au creat „durere într-un vas de laborator”, transformând celule ale pielii în neuroni senzitivi, sensibili la durere.

Aceste celule nervoase răspund la diferite tipuri de stimulări ce produc durere, printre care leziunile fizice, inflamaţia cronică şi medicamentele pentru chimioterapia cancerului.

În viitor, asemenea neuroni creaţi special ar putea fi utilizaţi pentru a studia originea durerii şi a dezvolta medicamente analgezice mai eficiente.

Celule provenite din piele au fost „reprogramate” astfel încât să se transforme în celule nervoase (neuroni). Cercetătorii  de la Harvard Medical School, au folosit un cocteil de substanţe numite factori de transcripţie; care sunt proteine ce controlează activitatea genelor. Cu ajutorul lor, au putut transforma celule ale pielii (de om şi de şoarece) direct în neuroni capabili să perceapă durerea. Rezultatele au fost descrise în jurnalul Nature Neuroscience.

Cu ajutorul acestor neuroni, specialiştii studiază hipersensibilitatea la durere pe care o manifestau persoanele care donaseră celule ale pielii pentru acest studiu.

Cercetătorii au creat aşa-numiţi nociceptori, terminaţii nervoase care răspund la stimuli potenţial periculoşi trimiţând semnale dureroase către măduva spinării şi creier. Procesul este numit nocicepţie.

Nociceptorii se găsesc în toate zonele corporale capabile să perceapă stimuli dureroşi, precum pielea şi muşchii. Corpurile celulare ale acestor neuroni se găsesc în ganglionii trigeminali (pentru nocicepţia de la nivelul feţei) şi în ganglionii spinali, pentru restul corpului. 

Se crede că mutaţiile la nivelul genelor ce codifică sinteza anumitor proteine asiciate cu nociceptorii sunt responsabile de apariţia unei game largi de afecţiuni dureroase. 

De obicei, nociceptorii sunt activaţi de stimuli intenşi, potenţial periculoşi pentru organism – de exemplu, o senzaţie de arsură. Reacţia lor este destinată să lanseze un avertisment în privinţa unei lezări iminente a ţesutului.

Dar aceşti receptori pot deveni hipersensibili ca urmare a expunerii lor la anumite medicamente (printre care anumite medicamente folosite în chimioterapia cancerului), iar ca efect, persoanele respective încep să prezinte o sensibilitate mai accentuată la durere.

Înţelegerea acestor procese, cu ajutorul „durerii create în laborator” de către savanţii de la Harvard, va ajuta la descoperirea unor căi mai bune de a preveni şi trata durerea şi hipersensibilitatea dureroasă.

Sursa: Mail Online

Cele mai noi articole
Câți metri pătrați are, de fapt, cea mai mică țară din lume
Câți metri pătrați are, de fapt, cea mai mică țară din lume
OMS anunță o creştere record a cazurilor de coronavirus în ultimele 24 de ore, în întreaga lume
OMS anunță o creştere record a cazurilor de coronavirus în ultimele 24 de ore, în întreaga lume
Medicii spun că un bărbat din Brazilia ar fi fost complet vindecat de HIV cu ajutorul unui medicament experimental
Medicii spun că un bărbat din Brazilia ar fi fost complet vindecat de HIV cu ajutorul unui medicament experimental
Când se vor afişa rezultatele complete de la Evaluarea Naţională (Capacitate) 2020. Edu.ro anunţă notele pe judeţe
Când se vor afişa rezultatele complete de la Evaluarea Naţională (Capacitate) 2020. Edu.ro anunţă notele pe judeţe
Cercetătorii din Ungaria au dezvoltat un medicament pe bază de proteine care inhibă COVID-19
Cercetătorii din Ungaria au dezvoltat un medicament pe bază de proteine care inhibă COVID-19
Noi reguli de protecție planetară pentru misiunile pe Lună și pe Marte
Noi reguli de protecție planetară pentru misiunile pe Lună și pe Marte
Substanța strălucitoare asemănătoare unui „gel” descoperită pe Lună a fost în sfârșit identificată
Substanța strălucitoare asemănătoare unui „gel” descoperită pe Lună a fost în sfârșit identificată
Câtă apă beau, de fapt, vacile? Un studiu recent este de-a dreptul îngrijorător
Câtă apă beau, de fapt, vacile? Un studiu recent este de-a dreptul îngrijorător
Prima Constituţie română elaborată fără influenţă străină
Prima Constituţie română elaborată fără influenţă străină
Raport al unei experte ONU: lumea intră într-o nouă epocă a dronelor militare 
Raport al unei experte ONU: lumea intră într-o nouă epocă a dronelor militare 
Spania începe producţia unui test de anticorpi cu o fiabilitate de 98%
Spania începe producţia unui test de anticorpi cu o fiabilitate de 98%
Estimări sumbre ale cercetătorilor. 1 din 150 de americani este infectat cu noul coronavirus „chiar acum”
Estimări sumbre ale cercetătorilor. 1 din 150 de americani este infectat cu noul coronavirus „chiar acum”
Ik, tribul oamenilor ”fără inimă” din Uganda, nu se dovedesc a fi diferiți de restul lumii
Ik, tribul oamenilor ”fără inimă” din Uganda, nu se dovedesc a fi diferiți de restul lumii
Originile surprinzătoare ale diamantului Hope. Acesta s-a format aproape de miezul planetei
Originile surprinzătoare ale diamantului Hope. Acesta s-a format aproape de miezul planetei
Epidemia mortală din Irlanda care l-a adus la viață pe Dracula
Epidemia mortală din Irlanda care l-a adus la viață pe Dracula
Rămășițele unei pisici de acum 1.000 de ani, descoperite pe Drumul Mătăsii
Rămășițele unei pisici de acum 1.000 de ani, descoperite pe Drumul Mătăsii
Oamenii de știință vor să facă o listă completă a tuturor speciilor 
Oamenii de știință vor să facă o listă completă a tuturor speciilor 
Medic: Nu putem calcula prevalenţa COVID-19, datele nu sunt relevante
Medic: Nu putem calcula prevalenţa COVID-19, datele nu sunt relevante