Home » D:News » Oraşele de astăzi nu sunt diferite de cele din trecut. Studiul american care răstoarnă teoria capitalistă

Oraşele de astăzi nu sunt diferite de cele din trecut. Studiul american care răstoarnă teoria capitalistă

Oraşele de astăzi nu sunt diferite de cele din trecut. Studiul american care răstoarnă teoria capitalistă
Publicat: 22.02.2015
Capitalismul şi industrializarea au crescut productivitatea oamenilor, este una dintre afirmaţiile des întâlnite. Ultimul studiu al unor cercetători americani demonstrează că şi oraşele antice cu aşezările lor dense şi mari le-a permis locuitorilor lor să devină la fel de productivi şi de organizaţi, precum cei din oraşele moderne.

Când oraşele moderne cresc, ele urmează anumite reguli. Pe măsură ce populaţia se măreşte, aşezarea devine mai densă, permiţând oamenilor să trăiască mai aproape unii de alţii, să folosească infrastructura mai intensiv, să interacţioneze mai des şi, astfel, să producă mai mult pentru fiecare persoană.

În oraşele moderne, eficienţa şi productivitatea cresc odată cu populaţia. Populaţia, de exemplu, va depăşi întotdeauna ritmul de dezvoltare al infrastructurii. Disponibilitatea bunurilor şi serviciilor va depăşi întotdeauna populaţia, cu alte cuvinte cererea nu depăşeşte oferta. Acest fenomen se numeşte „calcul la scară urbană” şi se dovedeşte a fi matematic predictibil.

Cercetătorii de la Universitatea din Colorado Boulder şi Institutul Santa Fe au constatat că acelaşi lucru a fost valabil şi pentru oraşele antice.

Pentru studiul lor, cercetatorii au analizat datele arheologice din Bazinul Mexic (Mexico City în prezent). Ei au analizat dimensiunile structurilor pentru a estima productivitatea casnică, ratele construcţiei de monumente, precum şi densitatea şi popularea vechilor aşezări.

Ei au descoperit că aceste aşezări antice care erau mai mult populate aveau tendinţa de a fi mai productive. Cercetatorii au descoperit că, de asemenea, rata la care acestă productivitatea a crescut a fost similară cu cea din oraşele de astăzi.

„A fost uimitor şi de necrezut. Creştem într-un regim care ne spune că, datorită capitalismului, industrializării şi democraţiei, lumea modernă este radical diferită de lumile din trecut. Ceea ce am descoperit aici este că motoare fundamentale ale modelelor socio-economice solide în oraşele moderne preced toate astea”, a declarat, Scott Ortman, autorul principal al studiului, de profesie antropolog.

Cercetatorii cred că cetăţile erau invenţii care au fost proiectate pentru a susţine interacţiunea socială şi acest lucru ar fi fost necesar în cele mai vechi timpuri, la fel ca în timpurile moderne. Cercetatorii au descoperit că locuinţele şi monumentele publice au fost organizate în moduri similare pentru timpurile moderne. Cercetarea arată că noţiunile pe care omenirea le aplică în dezvoltarea societăţilor par a fi universale.

Sursa: Daily Science Journal

 

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce înseamnă boală transmisă prin aer? OMS și 500 de experți au căzut în sfârșit de acord
Ce înseamnă boală transmisă prin aer? OMS și 500 de experți au căzut în sfârșit de acord
28 de angajați Google, concediați după ce au protestat față de un acord încheiat cu Guvernul Israelului
28 de angajați Google, concediați după ce au protestat față de un acord încheiat cu Guvernul Israelului
Gazul înghețat de pe Uranus și Neptun ne-ar putea spune cum s-au format aceste planete
Gazul înghețat de pe Uranus și Neptun ne-ar putea spune cum s-au format aceste planete
Cel mai bizar vulcan de pe Pământ, poate chiar din Sistemul Solar, este o anomalie
Cel mai bizar vulcan de pe Pământ, poate chiar din Sistemul Solar, este o anomalie
Un râs îngropat alături de patru câini, datând din Epoca Romană, îi nedumerește pe arheologi
Un râs îngropat alături de patru câini, datând din Epoca Romană, îi nedumerește pe arheologi
Corpul nu vrea de fapt să îmbătrânească, arată prima hartă a mușchilor umani
Corpul nu vrea de fapt să îmbătrânească, arată prima hartă a mușchilor umani
Știința confirmă: îmbrățișările pot alina durerea, anxietatea și depresia!
Știința confirmă: îmbrățișările pot alina durerea, anxietatea și depresia!
Test de cultură generală. Roșiile sunt fructe sau legume?
Test de cultură generală. Roșiile sunt fructe sau legume?
Companiile de Inteligență Artificială încearcă să-l construiască pe Dumnezeu, spune un director european
Companiile de Inteligență Artificială încearcă să-l construiască pe Dumnezeu, spune un director european
Un studiu ar fi aflat de ce femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații
Un studiu ar fi aflat de ce femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații
O femeie a murit otrăvită cu plumb după ce a folosit un unguent pentru hemoroizi
O femeie a murit otrăvită cu plumb după ce a folosit un unguent pentru hemoroizi
Un avocat de 36 de ani este Superman de Brazilia
Un avocat de 36 de ani este Superman de Brazilia
Nicolae Iorga, istoricul savant care s-a lăsat angrenat în manevrele lui Carol al II-lea
Nicolae Iorga, istoricul savant care s-a lăsat angrenat în manevrele lui Carol al II-lea
Corpurile femeilor au devenit „câmpuri de luptă”, avertizează ONU
Corpurile femeilor au devenit „câmpuri de luptă”, avertizează ONU
Escrocherie de peste 1 milion de lire sterline cu bilete la concertele lui Taylor Swift
Escrocherie de peste 1 milion de lire sterline cu bilete la concertele lui Taylor Swift
Studiile arată ce cred femeile despre bărbații chei
Studiile arată ce cred femeile despre bărbații chei
Alergătorul român Alexandru Corneschi a terminat pe locul 20 Maratonul de la Boston
Alergătorul român Alexandru Corneschi a terminat pe locul 20 Maratonul de la Boston
Mesajul codat al Ucigașului Zodiac, descifrat după 51 de ani
Mesajul codat al Ucigașului Zodiac, descifrat după 51 de ani