Eclipsa de Soare 2015: De la vârcolaci şi draci care fură Soarele la un fenomen care pedepseşte păcatele

Doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române, a declarat, pentru Mediafax, că miturile legate de eclipsele de Soare „sunt clasice şi au venit din necunoaştere”.

„Omul nu ştia ce se întâmplă. Există nu doar legende, unii ştiind că va avea loc o eclipsă – se pare că chiar Magellan (exploratorul portughez Fernando Magellan, n.r.) a fost salvat pentru că îi impresiona pe băştinaşi: «Uite, domnule, o să se întunece cerul». Şi chiar s-a întunecat. Evident spectacolul pe care îl oferă o eclipsă totală, faptul că două-trei-şase-opt minute se întunecă cerul, se răcoreşte (afară, n.r.), sigur că impresia este extraordinar de mare. Dar superstiţiile erau valabile în urmă cu sute de ani, când oamenii nu ştiau ce se întâmplă pe cer”, spune Magda Stavinschi.

• Tulburătoare și Înălțătoare discuția dintre Ana Blandiana și Adrian Artene | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
• Suedia a adoptat o lege prin care este redusă vârsta de schimbare a sexului

Totuşi, aceasta precizează că, deşi la ora actuală informaţia circulă, chiar şi cea ştiinţifică, există persoane care încă se sperie de astfel de fenomene astronomice.

„Chiar şi în 1999 (11 august 1999, când în România a fost vizibilă o eclipsă totală de Soare, n.r.) am auzit încă de oameni care şi-au tras perdelele la fereastră, copii care s-au ascuns sub masă”, spune Magda Stavinschi.

Ea a făcut trimitere şi la „vârcolaci”, asociaţi cu eclipsele. Oamenii „au văzut că discul Soarelui este la un moment dat întunecat. Şi atunci s-a spus că l-a muşcat cineva. Cine? Vârcolacii, deşi nici nu ştim bine ce sunt ăia”, spune Stavinschi.

Cercetătoarea precizează însă că acestea sunt legende şi mituri care rămân deocamdată la nivelul poveştilor populare şi nu au nicio influenţă asupra omului.

„Sigur că şi erupţiile de Soare, care acum sunt mai bine cunoscute, pe unii îi sperie. Mai degrabă ele au efecte asupra telecomunicaţiilor, asupra reţelelor electrice, mai puţin asupra omului. Evident, omul ştie că nu trebuie să facă plajă când Soarele este chiar sus pe cer. Adică deja există o educaţie, sper că este recepţionată de cei mai mulţi, asupra protecţiei la radiaţia solară. Dar nu e cazul la eclipsă”, a mai spus Magda Stavinschi.

La rândul său, antropologul Vintilă Mihăilescu a vorbit, pentru MEDIAFAX, despre mitologiile legate de Soare în culturile lumii.

„Absolut toate culturile lumii au mitologiile lor legate de Soare – şi, implicit, de eclipsele de Soare. În România, ele se cheamă «întunecimi de Soare». Explicaţiile folclorice cele mai numeroase sunt legate de vârcolaci sau pricolici, natura acestora fiind însă foarte diferită de la o zona etnografică la alta. Uneori este vorba de draci care fură Soarele. Soarele «scapă» însă de fiecare dată, fie cu ajutorul lui Dumnezeu, fie deoarece leul pe care călăreşte îi răpune într-un final. O altă categorie de explicaţii spune că eclipsele s-ar datora faptului că Luna, imposibila sa mireasă, se apropie prea mult de Soare şi atunci Dumnezeu îi acoperă acestuia faţă, ca să nu o vadă. În sfârşit, o altă categorie este eminamente morală: eclipsele s-ar datora faptului că, scârbit de păcatele oamenilor, Soarele îşi întoarce faţa de la ei sau că Dumnezeu avertizează oamenii de păcatele lor”, spune Vintilă Mihăilescu.

În acest sens, antropologul a dat şi un exemplu: „Doamne, nu-l lua,/ Nu ni-l astupa,/ Vârcolacii du-i/ Să meargă-n urgii/ Pe un alt tărâm/ De ei n-auzim!/ Soarele ni-l lasă/ Pe ceriu să iasă/ Să ne dea lumină/ Şi-n suflet hodină!/ Soare, Soare, Soare,/ Stea strălucitoare,/ Oare ce te-mbună/ S-ai raze-n cunună?/ Dar ce supărare/ Te mâhneşte oare?/ Faţa îţi ascunzi,/ În noapte te-afunzi,/ În noapte scobori,/ Ce de supărări?/ Ce de supărări?/ De ce Soare mori/ Şi ne înfiori?/ Haide, străluceşte,/ Haide, ne iubeşte,/ Soare, Soare, Soare,/ Stea strălucitoare!”.

Eclipsa parţială de Soare de vineri va începe în jurul orei 10.40, va avea maxima în jurul orei 11.56 şi se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore şi 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 şi 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiştii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

Sursă: Mediafax