”Cărămizi de bază ale vieţii”, decoperite pe suprafaţa unei comete

„Am descoperit practic ceva ce nu ne aşteptam că ar putea exista pe nucleul unei comete”, conform lui Jean-Pierre Bibring, profesor la Universitatea Paris-Sud, responsabilul ştiinţific al misiunii modulului Philae. „Şi nimic din ceea ce am observat nu corespunde cu ceea ce ne imaginam despre comete, de la structura sa globală şi, la scară mică, până la proprietăţile sale fizice şi la compoziţia sa”, a adăugată el într-un interviu telefonic oferit pentru AFP.

Conform cercetătorului francez, aceste noi informaţii vor contribui substanţial la înţelegerea cometelor, aceşti martori ai naşterii sistemului nostru solar în urmă cu 4,6 miliarde de ani.

• Abuzul de alcool, diabetul și poluarea cresc riscul de Alzheimer și Parkinson
• Vânzările de lux ale grupului LVMH au depăşit exporturile agricole ale Franței

„Suntem convinşi că Philae ne va ajuta să progresăm considerabil în a înţelege originile vieţii pe Pământ şi dacă acesta este un fenomen comun sau nu în Univers”, a mai susţinut profesorul Bibring.

Conform oamenilor de ştiinţă, instrumentele lui Philae au identificat 16 tipuri de molecule organice la suprafaţa cometei, dintre care 4 în premieră, despre care nu se ştia că ar putea exista pe astfel de corpuri cosmice. Cele 16 tipuri de molecule organice descoperite se împart în şase clase, printre care alcooli şi amine. Dintre cele patru molecule organice descoperite în premieră pe o cometă fac parte metilul şi acetona, ingredinte ale unor molecule mai complexe fără de care nu ar putea exista viaţă: zaharuri şi aminoacizi.

Traiectoria lui Philae şi datele înregistrate de instrumentele sale din timpul asolizării pe cometă indică faptul că aceasta are o suprafaţă granuloasă şi dură pe alocuri. Interiorul cometei pare să fie însă mai omogen decât anticipau oamenii de ştiinţă, conform datelor adunate de un radar de bord care a penetrat nucleul cu diametrul de 5 kilometri al corpului cosmic rătăcitor. Observaţiile realizate de Philae confirmă şi faptul că 67P/Ciuriumov-Gherasimenko are o porozitate estimată între 75% şi 85%.

În funcţie de fotografiile şi măsurătorile executate de Philae a putut fi identificată şi poziţia modulului la suprafaţa cometei. Philae se află într-un şanţ, culcat pe o parte, cu doar două din cele trei picioare ale sale în contact cu solul. Modulul este înconjurat de pereţi relativ înalţi, care-l menţin la umbră, fapt care îi îngreunează capacitatea de a-şi încărca bateriile solare şi comunicarea cu sonda-mamă Rosetta.

După ce a asolizat la 12 noiembrie, modulul Philae a funcţionat aproximativ 60 de ore până la descărcarea completă a bateriilor sale solare. În timp el a acumulat suficientă energie revenind la viaţă la 13 iunie, după şapte luni de hibernare, interval de timp în care cometa s-a apropiat de Soare. După trezire, Philae a încercat în repetate rânduri să obţină o legătură stabilă cu sonda-mamă, Rosetta, rămasă pe orbita cometei la 200 de kilometri distanţă, pentru a evita jeturile de gaz şi praf expulzate de cometă pe măsură ce se apropie de Soare.

La 9 iulie modulul Philae a reuşit să stabilească pentru a 8-a şi ultima oară legătura cu Rosetta, reuşind să transmită o parte din datele pe care le-a adunat de la suprafaţa cometei.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a anunţat miercuri că nu a reuşit să restabilească legătura pierdută cu Philae.

Philae, care a călătorit circa zece ani la bordul sondei spaţiale Rosetta, a asolizat la data de 12 noiembrie 2014 pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko, aflată la peste 510 milioane de kilometri de Terra, acţiunea constituind o premieră. După două salturi neprevăzute, robotul s-a oprit într-o zonă umbrită. Astfel bateriile sale solare nu s-au putut încărca, iar Philae s-a aflat în repaus din 15 noiembrie.

Tentativele de a relua legătura cu Philae vor înceta timp de două săptămâni, perioadă în care sonda Rosetta va explora de pe orbită partea sudică a cometei, conform lui Koen Geurts din cadrul echipei de control a modulului Philae, de la Centrul Aerospaţial German DLR.

Lansată în 2004, sonda Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spaţiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământul şi o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinaţie. Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie şi care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântăreşte 100 de kilograme.

Sursă: Agerpres