Home » D:News » Topul ruşinos în care România a fost inclusă. Este codaşa UE

Topul ruşinos în care România a fost inclusă. Este codaşa UE

Topul ruşinos în care România a fost inclusă. Este codaşa UE
Publicat: 08.08.2017
România este peste media de 1% a Uniunii Europene în ceea ce priveşte cheltuielile guvernamentale alocate din Produsul Intern Brut pentru cultură, recreere şi religie, dar deţine ultima poziţie la cheltuielile per locuitor, alocând sub 100 de euro, în 2015, potrivit Eurostat.

În România, unde cheltuielile totale de consum însumează 1.047 de lei lunar pe persoană, alocările pentru educaţie-cultură-recreere sunt de 3,7% din aceste cheltuieli, adică 38,7 lei lunar pe persoană (aproximativ 100 de euro pe an), arată datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică referitoare la trimestrul I din 2017, scrie Mediafax.

În 2015, cele mai mari rate din PIB ale cheltuielilor guvernamentale destinate culturii, recreării şi religiei au fost în Ungaria (2,1%) şi Estonia (2%), iar cele mai reduse în Irlanda (0,6%), Grecia, Italia şi Marea Britanie (0,7%). România este peste media de 1% a Uniunii Europene la alocările guvernamentale.

Clasamentul este diferit când sumele cheltuite sunt puse în perspectivă cu dimensiunea populaţiei fiecărui stat membru. Cheltuieli de peste 800 de euro pe persoană au fost înregistrate în Luxembourg (1.068 de euro) şi Danemarca (843 euro). La polul opus, cele mai mici cheltuieli destinate culturii, recrării şi religiei au fost înregistrate în România (97 de euro), Bulgaria (106), Grecia (113 euro), Lituania (120 de euro) şi Polonia (126 de euro). În medie, în 2015, cheltuielile pentru cultură, religie şi recreare per locuitor au reprezentat 299 de euro în UE.

În 2015, cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au raportat cheltuieli guvernamentale în valoare de 153 de miliarde de euro pe cultură, recreere şi religie. Cifra reprezintă 1% din PIB-ul UE.

Chetuielile pentru sectorul menţionat sunt mult mai scăzute faţă de cele destinate protecţiei sociale (19,2% din PIB, în 2015), sănătăţii (7,2% din PIB), educaţiei (4,9%) şi apărării (1,4%), dar mai crescute faţă de cele alocate pentru protecţia mediului (0,8%).

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase