Richard H. Thaler a primit luni, 9 octombrie, Premiul Nobel pentru Economie pe 2017 „pentru contribuţiile sale în economia comportamentală”.
Richard H. Thaler a câştigat Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice în 2017, premiu dedicat în memoria lui Alfred Nobel, pentru elaborările sale în ceea ce priveşte integrarea economiei şi a psihologiei. Economistul american este un pionier în economie comportamentală, un domeniu de cercetare unde studiile de psihologie sunt aplicate în luarea deciziilor ce ţin de economie.
O astfel de perspectivă încorporează analize mai realiste cu privire la modul de gândire şi de comportament al oamenilor atunci când aceştia iau decizii ce ţin de finanţe, furnizând noi oportunităţi pentru elaborarea măsurătorilor care vor aduce beneficii societăţii.
Prin explorarea consecinţelor ce ţin de raţionalitate limitată, preferinţele sociale şi lipsa de autocontrol, Thaler a arătat că aceste trăsături umane afectează sistematic deciziile individuale, dar şi schimbările la nivelul pieţei.
Raţionalitatea limitată explică modul în care oamenii simplifică luarea de decizii financiare prin crearea în mintea lor a anumitor considerente, concentrându-se pe impactul redus a fiecărei decizii în parte şi nu la efectul general.
Preferinţele sociale se referă în acest context la corectitudinea consumatorilor. Acestea pot opri companiile de a ridica preţurile atunci când există cerere mare, dar nu şi atunci când există inflaţie.
Credit: Facebook/Nobel Prize
Lipsa autocontrolului are în vedere un model mai vechi de plan-acţiune, care este similar cu metoda utilizată de psihologi şi neurosavanţi pentru a descrie tensiunile interne dintre plănuirea pe termen lung şi cea pe termen scurt. Lipsa de rezistenţă în faţa tentaţiilor şi a câştigului pe termen scurt este un motiv important care duce la eşecul planurilor de viitor.
Richard H. Thaler s-a născut în anul 1945 în East Orange, New Jersey, Statele Unite Ale Americii. Şi-a luat doctoratul în 1974 la Universitatea Rochester, New York. Acesta este cunoscut pentru studiile sale în ştiinţele comportamentale şi economie.
Laureaţii de anul trecut, Bengt Holmström şi Oliver Hart au dezvoltat teoria contractului, un cadru analitic cuprinzător pentru a analiza mai multe instrumente de tip contractuale, cum ar fi plata pe bază de performanţă pentru directorii de top, deductibilele şi co-plătitorii în domeniul asigurărilor, dar şi privatizarea activităţilor din sectorul public.
Premiul pentru ştiinţe economice al Băncii Centrale Suedeze în memoria lui Alfred Nobel, de obicei prescurtat, impropriu, ca Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice, este acordat anual pentru contribuţii excepţionale în domeniul ştiinţelor economice şi este considerat drept unul dintre cele mai prestigioase premii în acest domeniu. Nu este unul dintre premiile Nobel fondate în 1985 prin testamentul lui Alfred Nobel, dar este asimilat cu ele. Premiul a fost fondat în 1968 de Banca Centrală Suedeză (Sveriges Riksbank), la cea de-a 300 a aniversare a băncii, în memoria lui Alfred Nobel şi a fost acordat până în 2016 la 78 de laureaţi. Laureaţii premiului pentru ştiinţe economice sunt selectaţi, ca şi laureaţii premiilor pentru fiziologie sau medicină, fizică şi chimie, după aceleaşi criterii, de un comitet al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe. A fost acordat pentru prima oară în 1969 economiştilor Jan Tinbergen şi Ragnar Frisch pentru „descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”.
În 2015, Premiul Nobel pentru economie fost acordat profesorului Angus Deaton de la Universitatea Princeton, un renumit microeconomist, care a fost recompensat pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei şi asistenţei sociale. În 2014, Comitetul Nobel l-a premiat pe economistul francez Jean Tirole pentru munca sa în domeniul reglementării eficiente a pieţelor imperfecte. În 2013, Eugene F. Fama, Lars Peter Hansen şi Robert J. Shiller au obţinut premiul Nobel pentru cercetările referitoare la mişcările pe pieţele financiare. Între laureaţii premiului Nobel pentru economie se mai numără Milton Friedman, Friedrich von Hayek şi Amartya Sen.
Premiul este în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (echivalentul a aproximativ 945.000 de euro). Peste 80% dintre economiştii laureaţi ai Premiului Nobel sunt cetăţeni americani. O singură femeie a primit premiul Nobel pentru Economie, Elinor Ostrom, în 2009.
Sezonul Nobel 2017 a debutat pe 2 octombrie, moment în care cercetătorii Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au căştigat Premiul pentru Medicină. Pe 3 octombrie, Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip S. Thorne au câştigat Nobelul pentru Fizică datorită contribuţiilor aduse la observaţiile undelor gravitaţionale. Pe 4 octombrie specialiştii Jacques Dubochet, Joachim Frank şi Richard Henderson au primit Nobelul pentru Chimie. Savanţii au ajutat la elaborarea metodei microscopice crio-electronice care determină structura biomoleculelor în soluţie. Iar Nobelul pentru Literatură a fost acordat autorului Kazuo Ishiguro ''pentru romanul său cu puternic impact emoţional''. Premiul Nobel pentru Pace a fost câştigat de Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) „pentru munca sa de atragere a atenţiei privind consecinţele catastrofale produse asupra umanităţii în urma utilizării oricărui tip de arme nucleare, cât şi pentru eforturile membrilor privind obţinerea unui tratat care interzice utilizarea armelor de acest tip''.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
Mii de români interesaţi de ştiinţa autentică au participat la evenimentele organizate în Bucureşti şi în mai multe localităţi din ţară de Bucharest Science Festival, cel mai mare festival din România dedicat educaţiei ştiinţifice şi promovării ştiinţei.
Publicat de agenţia spaţială Roscosmos, primul clip la 360° realizat din afara Staţiei Spaţiale Internaţionale surprinde activitatea cosmonauţilor Sergey Ryazansky şi Fyodor Yurchikhin în timp ce desfăşoară activităţi de mentenanţă şi plasează pe orbită trei nano-sateliţi. Totodată, clipul oferă spectatorilor un punct de observaţie asupra planetei Pâmânt, aşa cum arată aceasta din perspectiva unui cosmonaut.
Cu ajutorul unei noi analize statistice, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, au cules o serie amplă de informaţii din baza de date daneză a 31.524 perechi de gemeni, născuţi între anii 1951 şi 2000. Oamenii de ştiinţă doreau să determine cauzele apariţiei schizofreniei, o tulburare mintală care afectează peste 20 de milioane de oameni din întreaga lume.
2019 a fost anul în care o serie de specii considerate anterior dispărute au fost revăzute. Acest lucru reprezintă o mică bucurie, în contextul în care aproximativ un milion de specii de animale şi plante au fost catalogate în pericol de extincţie de către specialiştii de la Organizaţia Naţiunilor Unite, iar cauzele principale pentru această situaţie sunt reprezentate de reducerea habitatelor şi a ecosistemelor pe fondul vânătorii excesive, extinderii terenurilor agricole, care…
O serie de curenţi de meteori, printre care Perseidele, Luna albastră, patru Super Luni şi câteva planete „în opoziţie”, ceea ce le va face vizibile de pe Terra, se numără printre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale anului 2020. Cel mai mare eveniment al anului va avea loc chiar la finalul lui 2020: marea conjuncţie a lui Jupiter şi Saturn.
Fragmente ale unei noi specii de reptilă zburătoare, un pterozaur care a trăit în Cretaciul superior continental în zona de astăzi a Transilvaniei, au fost descoperite de o echipă de cercetători români şi americani.
Încoronarea lui Napoleon Bonaparte ca împărat al francezilor, la vârsta de 35 de ani, evenimentele din 1989 care au dus la căderea regimului comunist în România, destrămarea URSS şi moartea regelui Mihai I al României au fost câteva dintre evenimentele istorice importante care au avut loc în luna decembrie.
Având o mare diversitate a reliefului, România este locul în care pot fi vizitate o multitudine de obiective turistice, pline de istorie şi legende, dincolo de frumuseţea peisajului pe care îl oferă.
Multitudinea de informaţii la care suntem expuşi zilnic, la care se adaugă folosirea intensivă a diferitelor dispozitive tehnologice, precum smartphone-urile, au ca efect advers şi scăderea atenţiei şi a capacităţii de concentrare a oamenilor. Foarte mulţi indivizi se confruntă cu această situaţie, iar o serie de studii ştiinţifice au demonstrat că adulţii sănătoşi nu sunt capabili să se concentreze pe o sarcină mai mult de 20 de minute.