Prima pagină D:News

8 din 10 români consideră că schimbările climatice afectează negativ România. Începe Bucharest Science Festival, vezi programul

Mihaela Stoica 09.25.2018 | ● Vizualizări: 277
Toma Pătraşcu, directorul festivalului Bucharest Science Festival     + zoom
Galerie foto (1)

Un studiu recent arată că 86% dintre români consideră că schimbările climatice sunt cauzate în special de activităţile umane. Astfel, a şasea ediţie a Bucharest Science Festival debutează miercuri, 26 septembrie, cu teme precum schimbările climatice şi efectele pe care acestea le au în numeroase industrii.

Potrivit unui studiu online realizat în septembrie 2018, la cererea ASUR, pe un eşantion de 850 de respondenţi, cu vârsta de peste 18 ani, aproximativ 86% dintre români cred că schimbările climatice au drept cauză în special activităţile umane, 81% considerând că România este afectată negativ în mare măsură, iar efectele cel mai frecvent menţionate ca urmare a schimbarilor climatice sunt creşterea frecvenţei fenomenelor meteo extreme, accentuarea extremelor meteorologice, dar şi cresterea temperaturilor medii anuale. Una dintre industriile pentru care schimbările reprezintă o provocare este cea energetică, în România regăsindu-se numeroşi jucători importanţi pe piaţa energiei. Însă, în ceea ce priveşte utilizarea energiilor alternative în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, doar 38% dintre respondenţii studiului consideră că ele reprezintă o prioritate pentru indivizi şi pentru ţară, iar 30% le consideră o prioritate doar pentru indivizi, nu şi pentru ţară. Astfel, cu excepţia energiei hidroelectrice, celelalte forme de energie alternativă (solară, eoliană, geotermală, energia valurilor şi mareelor) sunt considerate măsuri implementate în mică măsură.



În acest context, a şasea ediţie a celui mai mare festival din România dedicat ştiinţei, Bucharest Science Festival (BSF), începe miercuri şi aduce în atenţia publicului teme precum schimbările climatice şi efectele pe care acestea le au în numeroase industrii. Festivalul se desfăşoară în perioada 26-30 septembrie 2018 şi reuneşte expoziţii, conferinţe şi dezbateri, experimente şi demonstraţii, proiecţii de documentare, în Bucureşti şi în ţară.

Temperaturile şi precipitaţiile au atins în 2018 un nivel record, pentru ultimii 60 de ani

Conform Eurobarometrului 2017, 36% dintre români sunt preocupaţi de schimbările climatice, în vreme ce un sfert sunt îngrijoraţi de episoadele frecvente de inundaţii sau secete. Cercetările recente vin în susţinerea acestor preocupări. Potrivit ANM, România urmează tendinţele globale, înregistrând o triplare a numărului dezastrelor naturale, stabilind temperaturi record şi fenomene extreme, precum valuri de căldură sau inundaţii. „Luna Iunie 2018 a fost, la nivelul României, cu 1,7 grade C mai caldă decât media lunilor Iunie din intervalul de referinţă 1961-1990. La precipitaţii, la nivelul României, a fost depăşită media valorilor lunare de precipitaţii pentru lunile Iunie din intervalul 1981-2010 cu peste 74%”, a anunţat Roxana Bojariu, director al Departamentului de Climatologie din cadrul ANM, prezentă la conferinţa de presă organizată cu o zi înainte de deschiderea BSF.

Agricultura este o altă ramură dependentă de aceste evoluţii ale climei. „Schimbările climatice vin cu provocări noi pentru fermierii din întreaga lume, creând scenarii care pot fi greu de anticipat sau de controlat în timpul unui sezon agricol. Cu ajutorul soluţiilor oferite de ştiinţă, fermierii pot face faţă instabilităţii meteorologice, reuşind să producă hrană mai multă şi mai nutritivă, utilizând în mod eficient resursele naturale, cum ar fi apa şi solul. Fiecare tip de agricultură are beneficiile sale, iar fermierii pot alege ceea ce se potriveşte cel mai bine fermelor pe care le coordonează. “ a declarat Mihaela Vasile, Preşedinte al Consiliului Director al Asociatiei Agrobiotechrom.

62% dintre români se consideră foarte puţin informaţi privind schimbările climatice

Majoritatea românilor chestionaţi în sondajul citat mai sus consideră că sunt foarte puţin informaţi în ceea ce priveşte schimbările climatice şi propunerile de soluţii pentru a le combate. Pentru ei, organizaţiile non-guvernamentale sunt cele mai active în găsirea soluţiilor, urmate de către autorităţile naţionale şi sectorul privat. 

„În fiecare zi, ştiinţa ne aduce ceva nou, iar faptul că noi suntem astăzi aici, că trăim, simplul fapt că noi suntem în viaţă astăzi se datorează în bună măsură ştiinţei. Se datorează progreselor în agricultură care ne-au permis să hrănim 7 miliarde şi mai mult de oameni şi, în acelaşi timp, să reducem proporţia oamenilor care suferă de malnutriţie în lume. Este foarte important acest lucru, pentru că productivitatea agricolă a crescut mai repede decât populaţia. Este vorba de progresele în medicină care ne fac să avem o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă. Este vorba de progresele în generarea energiei, pentru că nu putem să concepem societatea modernă fără o sursă stabilă de energie. Este vorba de o serie întreagă de progrese la care nu ne-am gândit în prima instanţă. Un exemplu pe care îl dau de obicei este smartphone-ul pe care îl avem cu toţii şi care nu ar fi fost posibil fără inventarea fizicii cuantice în urmă cu 100 de ani”, a declarat Toma Pătraşcu, directorul festivalului Bucharest Science Festival.

În cadrul celor peste 100 de evenimente organizate în Bucureşti, Adjud, Râşnov şi Timişoara, cu prilejul BSF, publicul va putea obţine răspunsul la o serie de întrebări de la oameni de ştiinţă care au contribuit semnificativ în domeniile lor. Astfel, românii vor afla mai multe despre eforturile globale pentru a susţine hrana a 10 miliarde de oameni, de la Silvia Dumitrescu (International Food Information Council Foundation) şi Petra Jorasch (European Seed Association). Pasionaţii de astrofizică vor dezbate, alături de Dr. Paul McNamara, Project Scientist in cadrul ESA - European Space Agency, ştiinţa undelor gravitaţionale, iar împreună cu Dr. Steven Goldfarb de la CERN, descoperirile făcute la cel mai puternic accelerator de particule din lume. De asemenea, tinerii vor putea vizita hubul de robotică înfiinţat în cadrul Facultăţii de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice din Politehnică. Acestea şi multe altele sunt evenimentele ediţiei din 2018, care vor răspunde unui public cu interese diverse, dar unitar în pasiunea pentru ştiinţă. De asemenea, pentru a promova educaţia ştiinţifică în şcoli, în cadrul Bucharest Science Festival sunt organizate evenimente interactive, în unităţi de învăţământ, în care elevii să experimenteze şi să îşi dezvolte pasiunea pentru ştiinţă.

„Cheia dezvoltării unei societăţi este dată de ştiinţă. Nu putem progresa dacă nu înţelegem lumea din jurul nostru, dacă renunţăm la curiozitate, dacă înlocuim raţiunea cu dogmatismul şi superstiţia. Avem nevoie de oameni competenţi, pregătiţi să facă faţă viitorului, iar educaţia STEM este un pas esenţial spre atingerea acestui deziderat. Mă bucur să văd cum de la o ediţie la alta, din ce în ce mai mulţi oameni se arată interesaţi de ştiinţă, de aplicaţiile ei, de influenţa societală a noilor descoperiri, mă bucur mai ales când văd interesul părinţilor şi al profesorilor în a-i îndruma pe copii către înţelegerea ştiinţei”, a adăugat Toma Pătraşcu.

Bucharest Science Festival este un eveniment anual, care îşi propune să dezvăluie publicului larg fascinaţia pentru cunoaşterea ştiinţifică, această “candelă în întuneric” după cum o descria Carl Sagan. Ediţia 2018 a Festivalului va avea loc în perioada 26 - 30 septembrie, în mai multe locaţii din Bucureşti. La majoritatea evenimentelor intrarea este gratuită.

Pentru detalii despre programul complet al festivalului şi rezervări, vizitaţi site-ul www.BucharestScienceFestival.ro.