Prima pagină D:News

Bilanţ ANUL CENTENAR. Cu ce a rămas România

Redactia Descopera.ro | 12.30.2018 | ● Vizualizări: 432

Mai multe statui şi credite pentru reabilitarea de monumente. Asta are România după Centenar. Pentru casa lui Brâncuşi nu au existat fonduri, astfel că s-a prăbuşit în 2018. La 100 de ani de Românie rămâne şi Declaraţia de Unire cu Republica Moldova, semnată într-o comună din Bistriţa-Năsăud. Vă prezentăm mai jos bilanţul unei analize pe Centenar efectuate de agenţia Mediafax.

Arad

La începutul lunii decembrie, Centenarul a fost sărbătorit în oraşul Arad prin inaugurarea unei lucrări de artă tridimensională. Intitulat “Arad - 1918”, grupul statuar a fost realizat de Primăria Arad după ce monumentul promis de către Guvern încă din anul 2012 nu a fost montat la marcarea a 100 de ani de la Marea Unire, în ciuda declaraţiilor făcute de fostul ministru al Culturii.



Povestea Monumentului Marii Uniri, ce trebuia amplasat în oraşul Arad, a început în anul 2007. Sculptorul braşovean Florin Codre a câştigat, atunci, concursul organizat de Ministerul Culturii în vederea realizării lucrării de artă ce urma să fie montată în centrul Aradului. Monumentul trebuia să fie dezvelit în data de 1 decembrie 2012, dar lucrarea nu a fost adusă la timp de sculptor.

Ministerul Culturii l-a dat în judecată pe sculptor, iar în 2015 Florin Codre a pierdut procesul, fiind obligat să transporte pe propria cheltuială şi să amplaseze la Arad Monumentul Marii Uniri. În anul 2016, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât că decizia este una definitivă. Sculptorul nu s-a conformat, însă, invocând o serie de motive.

În toamna acestui an, fostul ministru al Culturii, actorul George Ivaşcu, declara că Monumentul Marii Uniri ar urma să fie amplasat până cel târziu în data de 25 noiembrie în centrul oraşului Arad. Locaţia a fost aleasă ca fiind în imediata apropiere a sediului Consiliului Judeţean Arad, în zona Pădurice, unde urma să fie realizat un parc al Unirii.

Conştientizând că sunt şanse mici ca lucrarea artistică să fie adusă la Arad într-un termen atât de scurt, primarul oraşului, Gheoghe Falcă, a decis ca municipalitatea să realizeze propriul monument al Unirii. Astfel, în scuarul din proximitatea fostului cinematograf Dacia a fost inaugurat grupul statuar “Arad - 1918”, în data de 3 decembrie 2018. Monumentul a fost realizat de către un grup de elevi, coordonat de profesori. Lucrarea de artă este una interactivă, trecătorii pot pătrunde prin ea, refăcând simbolic traseul Unirii.

Caraş-Severin

La Reşiţa (judeţul Caraş-Severin) Centenarul Marii Uniri a fost marcat într-un mod inedit. Locuitorii au fost încurajaţi de reprezentanţii primăriei să trimită mesaje în viitor, în cadrul unui proiect care s-a desfăşurat în perioada 19 – 30 noiembrie. Scrisorile strânse de la oameni au fost îngropate într-o “capsulă a timpului”, în 1 decembrie, în centrul oraşului Reşiţa, cu ocazia manifestărilor organizate de Centenar. Capsula urmează să fie deschisă peste o sută de ani, la aniversarea a 200 de ani de România, în 1 decembrie 2118.

Scrisorile de câteva rânduri ale reşiţenilor cuprind un gând, o trăire, un sentiment, un sfat, o realizare, o dezamăgire, un plan de viitor, o viziune asupra României şi a oraşului. Scrisorile au putut fi depuse într-o urnă amplasată în holul Primăriei Reşiţa.

„Te salut urmaş al Reşiţei, ceva ne leagă pe mine şi pe tine peste secole, iar timpul nu face decât să ne confirme acest lucru, apartenenţa mea şi a ta la acest neam românesc milenar. Când citeşti această scrisoare, la 200 de ani de la Marea Unire şi la 100 de ani de la acest moment în care eu îţi scriu, nu vreau să-ţi vorbesc despre luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, lecţia de istorie este dator s-o descopere şi s-o respecte peste secole orice român fără a-i fi impusă cu forţa, se numeşte dragoste de neam şi de trecutul acestuia. Iar cei care s-au jertfit acum 200 de ani merită respectul tău, aşa cum am încercat şi noi să-l arătăm într-o zi de 1 decembrie 2018. (…) Reşiţa mea este acum Reşiţa ta. Viziunea mea a fost despre renaşterea acestui oraş. Asta am încercat şi sper ca acum, în 2118, tu să reuşeşti să mişti lucrurile mult mai uşor”. Acesta este mesajul scris de Ioan Popa, primarul oraşului Reşiţa, şi pus în “capsula timpului”, adresat viitorului edil al oraşului din anul 2118.

Peste 100 de reşiţeni au depus scrisori adresate generaţiilor viitoare.

Cluj

După Centenar, Cluj-Napoca rămâne cu trei statui din bronz ale unor înalte feţe bisericeşti – ortodoxe şi greco-catolice, inaugurate înaintea Zilei Naţionale, şi un bust al regelui Decebal. Primele două statui, ale mitropolitului Bartolomeu Anania, respectiv al episcopului Nicolae Ivan, au fost amplasate în faţa Catedralei Mitropolitane Ortodoxe din Cluj-Napoca. Cea de-a treia statuie, a cardinalului Iuliu Hossu, se află pe Bulevardul Eroilor, vizavi de Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Faţă”.

Statuile mitropolitului Bartolomeu şi episcopului Ivan au o înălţime de 2,80 metri şi au fost realizate de două cadre didactice de la Universitatea de Artă şi Design (UAD) Cluj-Napoca, Alexandru Păsat şi Septimiu Jugrestan. Cea de-a treia statuie, a cardinalului Iuliu Hossu, măsoară 2,60 metri şi a fost realizată de sculptorul Ilarion Voinea.

Mitropolitul Bartolomeu Anania a fost cel care a reîntemeiat Mitropolia Clujului după 1990, fiind un om de cultură care a lucrat 10 ani la diortosirea Bibliei. Episcopul Nicolae Ivan a fost cel care a pus bazele Catedralei Mitropolitane Ortodoxe Cluj-Napoca.

Realizarea celor trei statui a costat 270.000 de euro, banii fiind daţi de Primăria Cluj-Napoca.

În plus, în incinta Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” a fost dezvelit bustul regelui dac Decebal, în cadrul expoziţiei „România 100. Simboluri identitare. Portrete de daci şi romani”. Bustul a fost realizat din piatră de către sculptorul Ioan Bolocan.

În afară de statui, la Cluj-Napoca au mai avut loc, pe parcursul anului Centenar,  diverse expoziţii, conferinţe şi lansări de carte, cu tematica Unirea de la Alba Iulia din 1918. Autorităţile din Cuj-Napoca au afirmat că statuile sunt cele care vor dăinui peste ani şi vor aminti urmaşilor despre anul în care s-a sărbătorit Centenarul României.

Suceava

La Suceava, evenimentele dedicate Centenarului au debutat pe 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, fiind sărbătorită cu mai mare fast de autorităţile locale decât ziua de 1 Decembrie.

Autorităţile au cheltuit peste 450.000 de lei pentru manifestări dedicate împlinirii a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara. Programul a inclus spectacole, cu invitaţi din toate regiunile istorice ale României, transmisii live, spectacole de laser şi lumini şi focuri de artificii. Primăria Suceava a desemnat 28 de personalităţi drept „Ceţăţeni ai Centenarului”, pe care i-a premiat în 28 noiembrie. Cel mai tânăr premiant are 16 ani, iar cel mai vârstinc 101 ani.

Judeţul Suceava a fost campion, în anul Centenar, la numărul de proiecte depuse pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri: 135 de proiecte depuse de 55 de primării şi de Consiliul Judeţean. Autorităţile au cerut bani pentru reabilitarea sau realizare a peste 40 de monumente, precum şi pentru investiţii în turism şi infrastructură. Sumele primite de la Ministerul Culturii au ajuns doar pentru câteva reabilitări de monumente. Astfel, Primăria Suceava, de exemplu, a fost nevoită să acceseze un credit pentru reabilitarea celui mai impunător monument din oraş - monumentului ecvestru al lui „Ştefan cel Mare”.

În plus, Consiliul Judeţean Suceava şi primăriile din judeţ au cerut bani pentru reabilitari de drumuri, amenajare de centuri ocolitoare, deschidere de noi puncte vamale, printre cele mai neobişnuite proiecte numărându-se extinderea ambulatoriului Spitalul de Urgenţă, a terminalului 2 al aeroportului, achiziţia de utilaje necesare intervenţiilor în situaţii de urgenţă şi calamităţi, dar şi pentru cadastrarea judeţului, precum şi pentru alimentarea cu gaz metan a municipiului Vatra Dornei.

Coroana reconstituită a lui Ştefan cel Mare a fost expusă permanent, din august 2018, în muzeul Mănăstirii Putna, putând fi admirată de pelerinii care ajung în Nordul Moldovei. Forma, proporţiile şi materialele folosite au fost alese conform reprezentărilor originale.

Botoşani

Pregătirile pentru Centenar au fost lăsate la Botoşani pe ultima sută de metri. Nu au existat solicitări deosebite de alocări de fonduri prin Programul Centenar, majoritatea investiţiilor vizând reabilitări de monumente.

Consiliul Local Botoşani şi-a amintit, cu două zile înainte de 1 Decembrie, că urmează cea mai importantă sărbătoare şi a alocat o sumă de 50.000 de lei pentru cumpărarea unui mash tricolor de mari dimensiuni, a unor cărţi dedicate Unirii, dar şi pentru un tablou reprezentând Hora Triumfală a autorului Relenschi Daniel Andrei, dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri.

O comună din judeţul Botoşni a marcat Centenarul Marii Uniri într-un mod remarcabil. Primăria a cupărat 1.800 de drapele pentru localnicii din Vârfu Câmpului pentru a întări patriotismul localnicilor care au cerut de mai bine de un an drapele pentru a le arbora la porţi. Cu trei săptămâni înainte de 1 decembrie, cele şase sate din comuna Vârfu Câmpului s-au umplut de drapele, astfel că nu a existat nicio gospodărie care să nu aibă drapel naţional. În plus, băncile din comună au fost vopsite şi ele în roşu, galben şi albastru, iar maşinile localnicilor au fost împodobite cu steaguri în miniatură.

Bistriţa-Năsăud

Centenarul Marii Uniri a fost sărbătorit la Bistriţa-Năsăud cu o paradă militară spectaculoasă, un show aviatic, demostraţii de luptă şi salturi ale paraşutiştilor militari, cu drapelul inscripţionat „România 100”. MIG-uri care au survolat zona în timpul paradei militare, Ghepard-ul (sistem de artilerie antiaerian blindat) care a tras cu armament de manevră după elicoptere au putut fi văzute în Prundu Bîrgăului, exerciţiile militare având loc în zona stadionului, departe de case.

De asemenea, comuna Parva din Bistriţa-Năsăud a fost prima localitate din România care a semnat „Declaraţia de Unire” cu Republica Moldova, ca răspuns după ce 34 de localităţi din Republica Moldova au votat anul acesta în consiliile locale unirea cu România.

Autorităţile din Bistriţa-Năsăud şi Maramureş au inaugurat, înainte de 1 decembrie,  Drumul Unirii, care traversează Valea Ţibleşului şi leagă cele două judeţe, fiind un drum dorit de zeci de ani de localnicii din zonă. Cei 45 de kilometri ai drumului au costat 52 de milioane de lei.

Uitat de autorităţi timp de un sfert de secol, cardinalul Iuliu Hossu, cel care a citit Rezoluţia Marii Adunări din 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia are, din Anul Centenarului, nu mai puţin de trei busturi şi statui din bronz. Acest lucru s-a întâmplat după ce zeci de ani artizanul Marii Uniri, originar din comuna Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud a fost ignorat de autorităţi şi nu exista nici măcar o plăcuţă comemorativă în satul în care s-a născut.

Autorităţile locale şi judeţene au decis, de Centenar, să „îmbrace” oraşul de sărbătoare şi cele mai importante clădiri din municipiul Bistriţa au fost decorate cu steaguri de mari dimensiuni şi cu bannere cu România 100. Palatul Administrativ a fost împodobit cu un mash tricolor care a acoperit aproape în totalitate faţada, în timp ce balconul de la Turnul Bisericii Evanghelice, cel mai înalt din Transilvania, a fost îmbrăcat în tricolor.

Circa 2,7 milioane de lei a alocat Primăria Bistriţa pentru realizarea unui grup statuar dedicat Centenarului şi care ar fi trebuit montat până pe 1 Decembrie în Piaţa Unirii din Bistriţa. Acesta ar fi trebuit să pună în valoare delegaţii care a plecat de la Bistriţa la Alba Iulia în urmă cu 100 de ani, însă comisia care a analizat operele artiştilor intraţi în concurs a votat o operă extrem de asemănătoare cu Coloana Infinitului a lui Brâncuşi. Consilierilor municipali din Bistriţa nu le-a plăcut opera declarată câştigătoare, astfel că proiectul nu a mai fost realizat.

Teleorman

În Teleorman, Centenarul nu a fost celebrat special, dezinteresul a fost mare de ambele părţi -  autorităţi şi populaţie - prea puţin preocupate să marcheze simbolic momente importante din istorie.

Cimitirul Eroilor din Alexandria, simbolul gloriei trecute a luptei pentru ţară, a arătat, în anul Centenar, exact ca după război: steaguri rupte, porţi ieşite din balamale, cruci mâncate de timp. În Cimitirul Eroilor din Alexandria îşi dorm nemurirea ostaşi căzuţi în Războiul de Întregire (1916 – 1919). Cimitirul a fost amenajat în anul 1921 de către Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, pe locul unui cimitir de campanie. În primă fază, acolo au ajuns trupurile a peste 650 de ostaşi de naţionalitate română, austriacă, bulgară, germană, franceză, turcă şi rusă din mai multe războaie importante.

Ambasada Franţei a exhumat, în 2013, osemintele ostaşilor francezi şi le-a mutat în Parcela eroilor francezi din Cimitirul Bellu Militar. Osemintele rămase în Teleorman zac în uitare. Şeful serviciului de Pieţe şi Târguri, care are în subordine şi cimitirele, Octavian Teodorescu, afirmă că n-a fost timp să amenajeze cimitirul până pe 1 decembrie. N-a făcut-o, însă, nici ulterior.

Pe de altă parte, Ziua Naţională a venit cu evenimente festive, care au ţinut copiii în ger pentru a susţine recitaluri muzicale. La Alexandria, în schimb, Centenarul a fost cu şi despre sarmale. Oamenii n-au venit în faţa Palatului Administrativ pentru discursuri şi nici pentru a se pune la punct cu eventualele conspiraţii care cutreierau prin discursurile oficiale ale aleşilor locali. Ei au venit pentru sarmale. Iar bucuria centenară a fost cu atât mai mare cu cât li s-a permis să ia acasă mai multe porţii. Ce-i drept, era de unde. Primăria Alexandria a comandat 5.000 de porţii, în valoare de aproape 13.000 de euro. Bucuria a fost astfel legitimă, de ambele părţi.

La mică distanţă de locul în care se primeau caserolele se dezvelea o statuie pe care oraşul a primit-o cadou de la o persoană fizică, un om de afaceri local, Gabriel Florea. Acesta a cumpărat o statuie, care reprezintă simbolul jertfei ostaşilor români căzuţi pe front în 1916 – 1918, dar şi a sacrificiului miilor de patrioţi care au putrezit în închisorile regimurilor totalitare, în numele libertăţii. Statuia s-a dezvelit în prezenţa unui număr mic de oameni, deoarece că restul erau la sarmale. Nici Victor Drăguşin, primarul Alexandriei, nu a participat la ceremonie, era prea frig.

La mică distanţă de Alexandria, în comuna Măgura, locuieşte, încă, un erou de vârsta României Mari. În ziua de 1 Decembrie nu a primit vizite, dar le-a aşteptat. Simion Gârlea a trecut prin multe… Toate sunt scrise în caiete pe care le păstrează ca un arhivar, într-o ordine desăvârşită, astfel încât să nu-şi încurce niciodată amintirile. Ştie exact câte scrisori a primit pe front şi câte a trimis. Avea numai 18 ani când a plecat de casă, din Basarabia, din satul Răspopeni. A lucrat pe front 1.267 de zile, descifrând mesajele codificate, utilizând maşina Enigma.

Alba

În 29 noiembrie, Sala Unirii din Alba Iulia, simbol şi templu al României Mari, s-a redeschis pentru o şedinţă omagială a Guvernului. Pe 1 Decembrie, a putut fi vizitată, urmând apoi să fie închisă pentru continuarea lucrărilor de restaurare.

Clădirea în care la 1 decembrie 1918 delegaţii românilor transilvăneni au votat Unirea Transilvaniei cu România a intrat, în primăvară, în proces de reabilitare, termenul de execuţie fiind de doi ani, dar autorităţile sunt convinse că lucrările vor fi terminate mai repede, respectiv în 2019.

Clădirea a fost realizată între anii 1898 şi 1900, iar după 1 Decembrie 1918 a suferit modificări. Sala Unirii a fost distrusă, după 1948, când pictura a fost tăiată, scoasă de pe arcade, plăcile cu proclamaţiile au fost sparte iar până în 1967 – 1968 clădirea a fost într-o uitare. La 50 de ani de la Marea Unire a fost reabilitată, beneficiind de o altă pictură, dar nu cea originară, care a fost refăcută abia acum. Din 1992, până înainte să fie închisă pentru restaurare, pictura fusese din nou înlocuită.

Sala a intrat într-o degradare continuă, în ultimii ani, iar urmele sunt vizibile atât în exteriorul acesteia, cât şi în interior. Apa de ploaie pătrunde prin acoperiş şi a început să afecteze pictura murală.

Vrancea

Ceremoniile dedicate Centenarului şi Zilei Naţionale a României de la Focşani au fost organizate în jurul Monumentului Unirii din centrul oraşului, aflat încă în reabilitare, deşi au fost depăşite mai multe termene de finalizare.

Fiind vorba despre un eveniment de mare importanţă, realizat cu bani de la Guvern, autorităţile locale au ordonat retragerea schelelor. Astfel că muncitorii au cosmetizat monumentul, fiind ascunse lucrările de reabilitare.

Operaţiunea la obeliscul din Focşani a început anul trecut: o bucată din vârful monumentului a căzut atunci, iar Primăria a vrut să repare simbolul oraşului. Ulterior, constructorul a descoperit numeroase probleme ascunse şi lucrarea s-a tot prelungit. În vara lui 2018, autorităţile locale spuneau că reparaţiile vor fi gata în luna noiembrie pentru ceremoniile de Centenar. La faţa locului nu se lucrează, iar  reabilitarea va fi gata anul viitor, în cel mai bun caz.

Monumentul Unirii este dedicat Unirii de la 1859 şi a fost realizat în 1976 de sculptorul Ion Jalea. Cu o înălţime de aproape 20 de metri, obiectivul prezintă mai multe simboluri şi personalităţi ale evenimentului din 1856, în baza căruia a fost realizată Unirea din 1918. Monumentul a fost reparat şi în anul 2011 când au fost restaurate basorelieful din bronz, precum şi porţiunea din granit roşu.

Prahova

Cu ce au rămas ploieştenii după anul Centenar? Mulţi dintre ei au spune: „cu gust amar”, mai ales după evenimentele pregătite de municipalitate de 1 Decembrie. Totul a fost făcut pe repede înainte, ceremonia de depunere a coroanelor de 1 Decembrie a durat mai puţin, la fel şi discursurile oficialităţilor, şi asta poate din cauza frigului. Din acest motiv, parada militară a început aproape cu o oră mai devreme decât a fost anunţat, astfel că miile de părinţi şi copii care au venit special să vadă parada, s-au trezit că nu mai au ce urmări.

Municipalitatea a anunţat aprinderea luminiţelor de sărbători pentru ora 19.00, însă, la ora 17.30, în multe zone din Ploieşti, iluminatul ornamental era pornit.

Un monument important pentru anul Centenar s-a inaugurat în comuna Blejoi. Este vorba de a doua statuie din ţară a Reginei Maria, turnată în bronz, care a costat 100.000 de euro.

Braşov

Majoritatea evenimentelor organizate de-a lungul acestui an, în Braşov, au fost dedicate Centenarului Marii Uniri, deşi nu toate au avut legătură cu tema.

Expoziţia „Primul muzeu românesc din Braşov. Edificarea instituţiilor culturale româneşti din Transilvania după Unirea din 1918” a fost unul ditnre evenimentele importante ale Braşovului, în care au colaborat Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Judeţean de Istorie, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” – instituţii din subordinea Consiliului Judeţean Braşov. Primul muzeu românesc, la Braşov, era deschis în 1937, sub egida ASTRA, Ion Colan, profesor, istoric şi publicist, şi Dumitru Furnică, finanţist, au fost cei care au contribuit decisiv în deschiderea instituţiei muzeale româneşti. Din 1908, la Braşov, mai exista  Muzeul Săsesc din Ţara Bârsei. După cel de-Al Doilea Război Mondial, cele două muzee din Braşov (Muzeul Săsesc şi Primul Muzeu Românesc) au fost desfiinţate şi a fost înfiinţat Muzeul Judeţean Braşov. Mai târziu, din acestea au evoluat instituţiile muzeale de astăzi care împart patrimoniul celor două muzee de odinioară.

Totodată, concertul din 1 Decembrie, pregătit de artişti ai Operei şi ai Filarmonicii, care a avut loc la Teatrul „Sică Alexandrescu”, a fost un alt moment important.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Muzeului de Istorie din An Centenar a fost expoziţia „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei şi artei româneşti. Expoziţia face parte din proiectul cu acelaşi titlu, realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional Bran, Universitatea Transilvania. Expoziţia a cuprins imagini istorice cu Regina Maria, îmbrăcată în costum popular. Studenţi ai Universităţii braşovene, din domeniul designului de mobilier, au recreat, în cadrul proiectului,  piese de mobilier din lemn, inspirate de mobilierul fostelor reşedinţe regale. Expoziţia a fost vernisată în mai multe oraşe, dar a fost prezentată şi în SUA.

În anul Centenar, un alt proiect ambiţios al Braşovului a fost să intre în Cartea Recordurilor cu cel mai mare lanţ de oameni care citesc. Organizatorii au susţinut că astfel celebrează Centenarul Marii Uniri, dar şi Ziua Internaţională a Cărţii. Romanul ales a fost „Desculţ”, de Zaharia Stancu, iar până seara, peste 3200 de braşoveni sau turişti au citit câte o frază din el, în Piaţa Sfatului, la microfon.

La Braşov, singurul bust dezvelit a fost al Diaconului Coresi, în curtea Primei Şcoli Româneşti, din Şcheii Braşovului. În aceeaşi curte, mai există o statuie a cărturarului, care „nu seamănă deloc cu Coresi”, după cum a afirmat directorul Muzeului Prima Şcoală Românească, preot Vasile Oltean.
Bustul Diaconului Coresi este o sculptură a artistului Radu Ciobanu, braşovean de origine. Finanţarea lucrării a fost asigurată de o asociaţie braşoveană privată.

Muzeul Casa Mureşenilor, o altă instituţie din Braşov, a realizat o hartă, într-un tiraj de 8.000 de exemplare, cu monumentele Eroilor Primului Război Mondial din Judeţul Braşov. Harta evidenţiază 144 de monumente, fiind distribuită în liceele braşovene. Documentul există şi la Muzeul braşovean.

Gorj

În anul Centenar, am rămas fără casa în care a copilărit Constantin Brâncuşi, după ce s-a prăbuşit chiar în 2018.

Acesta a fost evenimentul care a umbrit, poate, toată cultura română, dar şi satul Hobiţa, din Peştişani, judeţul Gorj, după ce, în luna octombrie, casa în care s-a născut Constantin Brâncuşi a ajuns o ruină. Ultimele grinzi de lemn s-au prăbuşit şi ele, iar imaginea nepăsării pare cu atât mai apăsătoare cu cât şi curtea s-a degradat şi a devenit coteţ de păsări.

Scandal în anul Centenar a fost şi după ce busturile soţilor Tătărescu au fost date jos de pe socluri, într-un parc din Târgu-Jiu.

La jumătatea anului Centenar, în luna iulie, reprezentanţii Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, instituţie subordonată CJ Gorj, au decis să dea jos de pe soclu bustul fostului premier din perioada interbelică Gheorghe Tătărescu şi al soţiei acestuia, Arethia Tătărescu, pentru că Ministerul Culturii nu şi-a dat avizul pentru amplasarea lor în parcul din Târgu-Jiu.

Cele două busturi au fost amplasate într-o altă localitate din judeţ, la Casa Memorială Tudor Vladimirescu, din comuna Vladimir.

Artistul plastic care le-a realizat şi-a cerut lucrările înapoi, după ce a aflat că vor fi mutate. Paul Popescu a afirmat că nu a fost anunţat de reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj atunci când a fost luată această decizie, fiind convins că lucrările au fost ridicate pentru că a criticat restaurarea Porţii Sărutului.

Bustul dedicat lui Gheorghe Tătărescu a fost amplasat în parcul de lângă Muzeul Judeţean Gorj în urmă cu şase ani, iar în 2013 a fost realizată şi lucrarea dedicată soţiei sale, Arethia Tătărescu.

Autorităţile locale din Târgu-Jiu au anunţat, încă din 2014, că trebuie să le dea jos de pe soclu, pentru că Ministerul Culturii nu şi-a dat avizul pentru amplasarea acestora în spaţii publice.

Tot în 2014, Paul Popescu a fost anunţat de autorităţi că trebuie să refacă bustul Arethiei Tătărescu, pentru că ar avea sânii prea mari.

Arethia Tătărescu a trăit între 1889 şi 1968, a fost preşedintă a Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene. Aceasta l-a invitat pe Constantin Brâncuşi să realizeze la Târgu-Jiu Ansamblul Monumental "Calea Eroilor" alcătuit din Coloana fără Sfârşit, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Aleea Scaunelor.