Home » D:News » Academie: Soluţia de a aloca Muzeului Holocaustului o parte din parcul Antipa, păguboasă

Academie: Soluţia de a aloca Muzeului Holocaustului o parte din parcul Antipa, păguboasă

Academie: Soluţia de a aloca Muzeului Holocaustului o parte din parcul Antipa, păguboasă
Publicat: 09.07.2019
Academia Română consideră că edificarea Muzeului Holocaustului este un act cultural şi istoric justificat, dar că soluţia de a aloca acestuia aproape jumătate din parcul Muzeului Antipa din Bucureşti este "complet inadecvată şi păguboasă", potrivit unui punct de vedere remis MEDIAFAX.

„Academia Română consideră că edificarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului este un act cultural şi istoric pe deplin justificat şi reprezintă o datorie morală faţă de tragedia trăită de milioane de oameni în contextul celei mai mari conflagraţii a secolului XX şi un gest necesar de conservare a memoriei holocaustului. Academia Română susţine înfiinţarea acestui muzeu, care merită cu îndreptăţire un spaţiu adecvat şi o amplasare conformă cu menirea sa”, se arată în acest document.

Pe de altă parte, Academia Română consideră inadecvată şi păguboasă soluţia de a aloca aproape jumătate din parcul Muzeului Antipa pentru edificarea Muzeului Holocaustului. „În acelaşi timp, apreciem că soluţia propusă de a solicita, oficial, Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să cedeze o suprafaţă de 5.300 mp din proprietatea pe care o deţine în Şoseaua Kiseleff nr. 1, cu scopul construirii Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului, este complet inadecvată şi păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi şi apreciate muzee din România”, se mai arată în document.

„Fondat în 1834, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ a devenit, de-a lungul celor peste 170 de ani de funcţionare neîntreruptă, deţinător al unor colecţii deosebit de valoroase, de ample dimensiuni, rod al pasiunii, priceperii şi muncii depuse de generaţii de cercetători şi specialişti. Între ei s-a aflat, desigur, cel care a dat numele acestui prestigios muzeu, academicianul Grigore Antipa, personalitate ştiinţifică de anvergură europeană, implicat deopotrivă în arta şi ştiinţa expunerii muzeale. Opera sa a fost dusă mai departe cu consecvenţă de sute de specialişti care au păstrat permanent muzeul în acord cu principiile moderne de prezentare şi expunere, situându-se nu o dată în avangarda europeană. Solicitarea recentă de a ceda terenul de care dispune actualmente Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» nu face altceva decât să compromită o veche şi îndelungă aspiraţie a acestei instituţii, aceea de a-şi extinde spaţiile de expunere şi de depozitare, o nevoie resimţită încă de la înfiinţare, reiterată administrativ prin demersurile făcute de însuşi Grigore Antipa, în anii 1911, 1941, apoi în 1958 şi 1998, când a fost adoptată o hotărâre de guvern pentru extinderea muzeului”, spun reprezentanţii Academiei Române.

Academia Română apreciază că este necesară găsirea unei soluţii raţionale şi eficiente pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului, în urma unei analize atente, astfel încât să nu fie afectate interesele niciunei alte instituţii şi să nu genereze false conflicte.

„Suntem convinşi că factorii administrativi şi decizionali vor identifica modalităţile optime de a răspunde nevoilor de funcţionare ale celor două instituţii care, prin activitatea şi patrimoniul lor, fac cinste culturii, ştiinţei şi istoriei României”, potrivit aceleiaşi surse.

La sfârşitul săptămânii trecute, peste 50 de personalităţi de prim rang din zona academică şi reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale din domeniul protecţiei mediului şi conservării biodiversităţii au adresat o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă şi ministrului Culturii, Valer-Daniel Breaz, în care îşi exprimă susţinerea pentru Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, dar şi afirmă necesitatea de a păstra intactă suprafaţa de teren ce aparţine instituţiei, acest lucru fiind garantul existenţei şi dezvoltării sale şi unica posibilitate de extindere, potrivit documentului remis şi MEDIAFAX. Demersul a fost iniţiat de dr. Cristian Lascu, cercetător speolog, în contextul discuţiilor din spaţiul public privind o posibilă înstrăinare a unei suprafeţe de 5.300 de metri pătraţi din parcul Muzeului Antipa în vederea realizării unei alte construcţii, respectiv a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România.

Muzeul „Grigore Antipa” din Bucureşti a primit, pe 21 iunie, din partea autorităţii finanţatoare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea realizării unei alte construcţii.

Anterior primirii acestei adrese, managerul instituţiei, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte, potrivit unui comunicat remis, pe 27 iunie, MEDIAFAX.

Conducerea muzeului a înaintat, tot pe 27 iunie, un răspuns către Ministerul Culturii, prin care îşi manifestă opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei.

Într-un răspuns al Ministerului Culturii la solicitarea MEDIAFAX, primit pe 4 iulie, se arată că „potrivit inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin H.G. 1705/2006, terenul solicitat se află în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa». De asemenea, potrivit extrasului de carte funciară, proprietar este Statul Român, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, iar administrator este Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”.

Întrebaţi de MEDIAFAX cât cântăresc în această situaţie argumentaţia şi refuzul Muzeului Antipa de a renunţa terenul vizat, reprezentanţii MCIN au transmis că „Muzeul, în calitate de administrator, trebuie să îşi exprime consimţământul pentru înstrăinarea suprafeţei de teren în cauză”.

Reprezentanţii ministerului mai spun: „În ceea ce priveşte posibilitatea construirii unui nou muzeu lângă Muzeul «Grigore Antipa», este prematur să ne pronunţăm în acest sens, întrucât sunt necesare o serie de studii tehnice de specialitate pentru a evalua încadrarea în zonă a unei asemenea construcţii”.

De cealaltă parte, Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, a declarat, pe 28 iunie, pentru MEDIAFAX că terenul pe care se află Muzeul Antipa din Bucureşti este proprietatea statului, dat în folosinţă gratuită instituţiei, dar „folosinţa poate fi retrasă şi atribuită alteia”.

Întrebat care sunt procedurile care vor urma refuzului Muzeului Antipa de a se înstrăina aproape jumătate din suprafaţa parcului, Toni Greblă a declarat pentru MEDIAFAX: „Nu a fost luată încă o decizie definitivă. Se doreşte şi Guvernul s-a angajat să sprijine Institutul (Elie Wiesel, n.r.), comunitatea evreiască şi Congresul Mondial Evreiesc în a realiza la Bucureşti un Muzeu al Holocaustului. Ceea ce cred că mai toată lumea sprijină. Acum trebuie identificată o posibilă locaţie unde să fie ridicat sau amenajat un astfel de muzeu. Am încercat două variante, pe Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nişte clădiri reabilitate în centrul vechi al Bucureştiului, dar, din păcate, Consiliul General, din raţiuni numai de el ştiute, a refuzat prin hotărâre atribuirea unuia din acele două imobile. În această variantă, Institutul Elie Wiesel a început să caute posibile soluţii de construire. Una din variante avută în vedere este şi acel teren de lângă Muzeul Antipa, care e în administrare (a muzeului, n.r.), în proprietatea statului”.

„Vom vedea după ce terenul va fi dezmembrat, va rezulta o schiţă a unui posibil amplasament al viitorului muzeu şi vom solicita şi alte avize de la Primăria Capitalei, să vedem ce ne zice prin certificatul de urbanism, posibile soluţii de încadrare în zonă, dacă se poate încadra în zonă o asemenea construcţie sau nu. În funcţie de această decizie, vom vedea ce trebuie făcut pe viitor”, a explicat Greblă pentru MEDIAFAX.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase