Prima pagină D:News

Planeta are în prezent mult de suferit din cauza schimbărilor climatice, dar liderii UE se încurcă în definiţii

Redactia Descopera.ro | 12.13.2019 | ● Vizualizări: 214

Schimbările climatice, prin fenomene meteorolgice extreme, cum ar fi seceta, inundaţiile sau valurile de căldură, reprezintă o actualitate care, potrivit specialiştilor, nu are precedent.

În ultimul secol, temperaturile medii anuale au crescut, tiparele precipitaţiilor s-au schimbat, iar topirea gheţarilor sau majorarea nivelului mediu global al mărilor se află pe agenda politică internaţională. Experţii prognozează că toate aceste schimbări vor continua şi chiar se vor intensifica, iar fenomenele meteorologice extreme vor deveni tot mai frecvente, potrivit Mediafax.



Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) din cadrul ONU a anunţat cu ocazia Summitului asupra Climei (COP25) desfăşurat la Madrid, că anul 2019 se numără printre primii trei cei mai călduroşi ani înregistraţi din 1850 şi încheie un deceniu de ”căldură excepţională”. În ritmul actual, temperatura ar putea creşte până la 4 sau 5 grade Celsius până la sfârşitul secolului.

Impactul schimbărilor climatice asupra economiei variază la nivel european, în funcţie de regiune şi teritoriu, precum şi de sectorul economic afectat.

Astfel, multe ţări europene au adoptat programe naţionale destinate reducerii emisiilor. Diverse politici şi măsuri au fost, de asemenea, adoptate la nivelul UE prin Programul european privind schimbările climatice, cum ar fi creşterea utilizării energiei regenerabile (eoliană, solară, de biomasă) şi a instalaţiilor de generare combinată a căldurii şi electricităţii, îmbunătăţiri în eficienţa energiei (de exemplu în construcţii, industrie, aparate electrocasnice), reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi, măsuri de reducere în industria producătoare sau măsuri de reducere a emisiilor provenite din depozitele de deşeuri.

În martie 2007, Uniunea Europeană a aprobat un plan privind energia şi schimbările climatice pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră în întreaga Europă cu cel puţin 20% până în 2020 (din nivelurile din 1990) şi pentru a realiza, tot până în 2020, un obiectiv de 20% din consumul total de energie primară a UE prin energie regenerabilă. Cartea verde a Comisiei Europene din 2007 privind „Adaptarea la schimbările climatice din Europa - opţiuni pentru luarea de măsuri la nivelul UEen” se află, în prezent, sub consultarea părţilor interesate.

În ianuarie 2008, Comisia Europeană a propus un nou pachet privind energia şi clima pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor. Diferite sectoare precum agricultura, transportul, construcţiile din toate statele membre vor trebui să-şi joace rolul şi să contribuie la obiectivele Europei în funcţie de capacităţile financiare respective ale acestora.

Ce presupune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Pentru sectoarele care sunt mari consumatoari de energie, precum oţelul şi produsele chimice, Comisia Europeană propune să îmbunătăţească sistemul european de comercializare a emisiilor pentru a ajuta la realizarea obiectivului de 20%. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va necesita un consum crescut de energii regenerabile, care presupune şi o rezervă de energie electrică mai diversificată pentru Europa.

Obiectivele naţionale pentru 2020 privind sursele regenerabile variază de la 10% pentru Malta, o ţară al cărei sector de energie din surse regenerabile se află în fază incipientă, la 49% pentru Suedia, o ţară cu un sector avansat bazat pe bioenergie şi hidroenergie. Împreună, obiectivele naţionale vor atinge obiectivul de 20% pentru UE în ansamblu şi vor mări considerabil ponderea medie a energiei din surse regenerabile în consumul de energie de la 12,5 % în 2010, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Noile domenii ale politicii, pentru care se dezvoltă măsuri suplimentare de reducere a emisiilor, includ aviaţia, CO2 şi autovehiculele, dar şi captarea şi stocarea carbonului.

În acelaşi timp, în 30 octombrie, la Berlin, Secretarul Executiv al CCONUSC, Christiana Figueres, şi Secretarul de Stat BMUB, Jochen Flasbarth, au prezentat raportul de sinteză CCONUSC pentru Conferinţa asupra schimbărilor climatice de la Paris. Conform raportului, măsurile de reducere care se adoptă în privinţa schimărilor climatice sunt de aproape patru ori mai stricte decât cele prevăzute prin Protocolul de la Kyoto din 1997. Cu toate acestea, specialiştii spun că angajamentele asumate nu sunt suficiente pentru limitarea încălzirii globale la 2 grade până la sfârşitul acestui secol.

Flasbarth a apreciat că raportul ONU arată că cele mai multe dintre ţări iau în serios acţiunile împotriva schimbărilor climatice, precizând că este obligatoriu ca toţi marii generatorii de emisii din lume să îşi consolideze eforturile. „Experţii independenţi au calculat că INDC-urile trimise până acum au capacitatea de a limita creşterea temperaturii globului până la 2,7 grade. Prin urmare, trebuie să încercăm în continuare să limităm încălzirea globală la 2 grade sau, şi mai bine, la mai puţin de 2 grade”, a completat el.

„Aceste INDC-uri – sau planuri de acţiune pentru schimbări climatice – reprezintă garanţia clară a unei noi epoci a ambiţiei climatice din partea comunităţii mondiale a naţiunilor. Guverne din toate colţurile lumii au semnalat prin INDC-uri că sunt hotărâte să contribuie în funcţie de situaţia şi de capacitatea ţării”, a spus Christiana Figueres, Secretar Executiv al Convenţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC).

Pentru ca investitorii să poată beneficia de siguranţă juridică şi pentru ca statele membre să adopte o abordare coordonată, liderii UE mai prezintă cadru integrat pentru politicile climatice şi energetice pentru perioada 2020-2030. Acesta îşi propune să pună bazele unui sistem energetic care să permită furnizarea de energie la preţuri accesibile, o mai mare securitate a aprovizionării cu energie, reducerea dependenţei de importuri şi a emisiilor de gaze cu efect de seră şi crearea de noi oportunităţi pentru creşterea şi locurile de muncă „verzi”.

Ce include Pactul Ecologic European

Energia din surse regenerabile este esenţială pentru a asigura trecerea la un sistem energetic competitiv, sigur şi durabil.

Liderii europeni au convenit ca până în 2030 să obţină o creştere a ponderii acestui tip de energie în consumul energetic al UE până la cel puţin 27%, procent carea fi revizuit în 2020, pentru a analiza posibilitatea atingerii unui obiectiv de 30%.

După ce Parlamentul a declarat, recent, situaţia de urgenţă privind clima, Preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, în 11 decembrie, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles planul Comisiei pentru a atinge neutralitatea climatică în UE până în 2050 şi anume, Pactul Ecologic European, o foaie de parcurs care ar trebui să facă din economia UE o economie durabilă, prin transformarea provocărilor legate de climă şi de mediu în oportunităţi în toate domeniile politice şi care să aducă o tranziţie egală şi incluivă pentru toţi, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene.

"Pactul ecologic european este noua noastră strategie de creştere, una care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne transformăm modul de viaţă şi de muncă, de producţie şi de consum, astfel încât să trăim mai sănătos şi să dezvoltăm capacităţile de inovare ale afacerilor noastre. Cu toţii putem fi implicaţi în această tranziţie şi putem să beneficiem cu toţii de oportunităţi. Vom face din economia noastră un lider global prin implementare rapidă. Suntem hotărâţi să reuşim de dragul acestei planete, pentru patrimoniul natural al Europei, pentru biodversitate şi putem convinge şi alte ţări să ni se alăture", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Totodată, vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a adăugat: “Suntem într-o situaţie de urgenţă. Pactul ecologic european este o oportunitate de a îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor, transformând modelul nostru economic. Planul nostru stabileşte care este modalitatea prin care putem reduce emisiile de carbon, cum restabilim sănătatea mediului nostru natural, cum protejăm fauna şi cum vor crea noi oportunităţi economice sau cum vom îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor noştri. Cu toţii avem un rol important de jucat şi fiecare industrie şi ţară va ajuta la această transformare. Mai mult, responsabilitatea noastră este să ne asigurăm că această tranziţie este una echitabilă, că nimeni nu este lăsat în urmă în acest pact”.

Pactul ecologic european va include acţiuni de stimulare a utilizării eficiente a resurselor naturale prin trecerea la o economie verde, circulară şi prin oprirea schimbărilor climatice sau reducerea populării şi acoperă toate sectoarele economiei, cu precădere transporturile, energia, agricultura, construcţiile şi sectoarele industriale (siderurgie, ciment, textile, produse chimie etc).

Pentru a consacra Europa, până în 2050, drept primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia Europeană va prezenta, în termen de 100 de zile, primul “act legislativ referitor la climă”. În acelaşi timp, Comisia va mai prezenta Strategia privind bioversitatea pentru 2030, noul Plan de acţiune referitor la strategia industrială şi economia circulară, dar şi Strategia “de la fermă la consumator”, în vederea asigurării unei alimentaţii durabile.

Pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european, vor fi necesare investiţii semnificative. Realizarea obiectivelor actuale privind clima şi energia, pentru 2030, este estimată că va necesita investiţii suplimentare de 260 de miliarde de euro anual, reprezentând aproximativ 1,5% din PIB-ul anului 2018.

Această investiţie va avea nevoie de mobilizarea sectoarelor publice şi private. Comisia va prezenta, la începutul anului 2020, un plan de investiţii pentru o Europă durabilă, cu scopul de satisface nevoile de investiţii.

Cel puţin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie dedicat acţiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiţii, în calitate de bancă europeană în ceea ce priveşte clima, va oferi sprijin suplimentar. Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanţarea tranziţiei către o economie verde, Comisia va prezenta o strategie de finanţare verde, în 2020.

Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul European să aprobe ambiţia Comisiei în ceea ce priveşte viitorul economiei Europei şi al mediului şi să contribuie la realizarea acesteia.

Comisia va prezenta măsurile anunţate în foaia de parcurs a Pactului ecologic european, iar Parlamentul va răspunde planului Comisiei prin adoptarea unei rezoluţii în sesiunea plenară din 13-16 ianuarie 2020.

„Vom reuşi doar dacă vom schimba această provocare într-o oportunitate. Pentru a face acest lucru, Pactul ecologic nu ar trebui să aducă birocraţie, ci să conducă la mobilizarea societăţii. El a solicitat un nivel ridicat al ambiţiei UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în viitorul act legislativ privind clima şi o abordare complementară a digitalizării şi tehnologiilor verzi”, a declarat Dacian Cioloş, cu privire la Pactul ecologic european.

Încă nu se ştie exact ce înseamnă un produs „verde” sau „sustenabil”

În aceeaşi zi în care oficialii Uniunii Europene au prezentat Pactul ecologic, statele membre nu au ajuns la un acord în ceea ce priveşte o definiţie a produselor care pot fi considerate “verzi” sau “sustenabile”.

România, Marea Britanie, Franţa, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, Bulgaria şi Slovenia au fost statele aflate în opoziţie, temându-se că această definiţie împiedică investiţiile în proiectele nucleare şi în sectorul cărbunelui. Potrivit eurodeputatului Sven Giegold, aceste state au"blocat compromisul pentru că face practic imposibilă finanţarea energiei nucleare prin produse financiare durabile".

Franţa se bazează pe energia nucleară, în timp ce ţările europene sunt încă în mare parte dependente de cărbune.

"Republica Cehă doreşte, de asemenea, să atingă neutralitatea emisiilor de carbon, dar nu o vom face fără energia nucleară", a scris premierul ceh Andrej Babis pe Twitter. „UE trebuie să recunoască energia nucleară ca sursă lipsită de emisii. În plus, costurile neutralităţii carbonului vor fi cosisitoare”, a adăugat el.

“Încă lucrăm la un acord şi credem că există toate şandele pentru a ajunge un o concluzie finală până la începutul săptămânii viitoare. Este nevoie doar de o actualizare a formulării”, a spus un diplomat francez, transmite Reuters.

În conformitate cu normele UE, parlamentarii şi guvernele trebuie să găsească un compromis faţă de legislaţia propusă, atunci când opiniile lor diferă. În numele statelor membre, discuţiile sunt conduse de Finlanda, ţara care deţine presedinţia rotativă a Consiliului UE până la sfârşitul acestui an.

Reglementările mai stricte privind schimbările climatice ar putea reduce cu până la 2.300 miliarde de dolari din valoarea companiilor din industrii, până în 2025, de la producători de combustibili fosili la agricultură şi producători de automobile, a avertizat un grup de investitori într-un raport.

Astfel, experţii se aşteaptă ca reglementările care vizează reducerea emisiilor de carbon să se intensifice în anii următori, în timp ce statele se angajează să îndeplinească obligaţiile prevăzute de acordul de la Paris din 2015, transmite Reuters.

Orice schimbare bruscă a politicii riscă să afecteze puternic strategiile de investiţii curente, precizează raportul.

„Pe măsură ce realităţile schimbărilor climatice sunt tot mai prezente, presiunea socială creşte şi soluţiile cu emisiile scăzute de carbon devin mai ieftine, fiind extrem de improbabil ca guvernelor să li se permită să lase lumea să evolueze în temperaturi mai mari, fără a fi obligaţi să acţioneze forţat mai devreme”, a declarat directorul executiv al PRI, Fiona Reynolds. „Acestea reprezintă ameninţări extrem de mari pentru active şi pentru sistem în general”, a completat ea.

Raportul a relevat că cel mai expus este sectorul combustibililor fosili care ar putea pierde o treime din valoarea actuală. Combustibilii fosili reprezintă aproximativ două treimi din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Totodată, companiile din sectorul cărbunelui ar putea pierde 44% din valoare, în timp ce cele mai importante companii din sectorul petrolier şi gaz riscă să piardă până la 31% din cota de piaţă actuală, potrivit raportului.

În acelaşi timp, producătorii auto care au avut investiţii mari în vehiculele electrice şi ar putea să îşi dubleze valorile, se mai scrie în raport.

În ceea ce priveşte abordarea României privind schimările climatice, un sondaj al E.on şi Kantar EMNID a relevat faptul că românii, alături de italieni (58%), sunt cei mai îngrijoraţi de acest acest fenoment (56%), simţinând că au foarte puţină protecţie sau chiar deloc în faţa efectelor climatice.

În acest top, cei mai feriţi se simt britanicii. Regatul Unit este singurul loc în care proporţia celor care sunt relativ îngrijoraţi (31%) o depăşeşte pe a celor care se simt practic fără apărare (28%). Germanii se află aproape exact în mijlocul tuturor. În cazul lor, 21% dintre cei chestionaţi se simt bine sau foarte bine protejaţi, în timp ce 40% cred că sunt mai mult sau mai puţin apăraţi în faţa provocărilor de mediu.

De asemenea, un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Energy Policy Group în cadrul programului “România Eficientă”, sprijinit de compania OMV Petrom, arată că 84,9% dintre respondenţi consideră că schimbările climatice sunt un fenomen real, vizibil pe toată planeta, iar 8,2% dintre aceştia nu cred acest lucru. Totodată, 72,7% dintre participanţi consideră că emisiile de carbon produse de activitatea oamenilor reprezintă principala cauză a schimbărilor climatice, 13,1% dintre aceştia cred că este un fenomen natural normal, fără legătură cu activitatea oamenilor, iar 6,3% consideră că este o pedeapsă a divinităţii.