Problemele din copilărie au un efect asupra dezvoltării creierului

Îngrijirile primite în copilărie, hrană, atenţie sau sprijin emoţional, sunt extrem de importante pentru dezvoltarea armonioasă a unui adult; o satisfacere suboptimă a acestor nevoi are un impact negativ asupra dezvoltării creierului, după cum a dovedit un studiu al cercetătorilor Colegiului Regal din Londra, notează Medicalxpress.

Cercetătorii au desfăşurat un studiu în care au fost scanate creierele a 67 de tineri adulţi, cu vârste între 23 şi 28 de ani, care proveneau din centrele de plasament din România postdecembristă şi ale căror nevoi de dezvoltare armoniosă nu au fost satisfăcute. Rezultatele acestora au fost comparate cu scanările a 21 de tineri britanici care au trecut de asemenea prin casele de copii şi a căror nevoi din timpul copilăriei au fost satisfăcute. 

• Ce înseamnă boală transmisă prin aer? OMS și 500 de experți au căzut în sfârșit de…
• 28 de angajați Google, concediați după ce au protestat față de un acord încheiat cu Guvernul…

Scanările la care au fost supuşi cele două grupuri de tineri adulţi au relevat o realitate crudă: copiii care sunt privaţi de îngrijiri adecvate se confruntă cu probleme de dezvoltare cerebrală. Astfel, creierele lor au un volum mai mic, fiecare lună petrecută în centrele de plasament fiind asociată cu o scădere de 0,27% a volumului creierului; un coeficient de inteligenţă (IQ) mai scăzut şi prezintă semnele tulburării hiperactive cu deficit de atenţie (ADHD). 

„Studiul copiilor englezi şi români adoptaţi (ERA) abordează una dintre cele mai fundamentale întrebări în psihologia şi psihiatria dezvoltării: cum formează experienţa timpurie dezvoltarea individuală? Este esenţial să recunoaştem că aceşti tineri au primit aproape întotdeauna mare grijă în iubirea familiilor adoptive de când au părăsit centrele de plasament. Cu toate acestea, în ciuda multor experienţe pozitive, rămân câteva efecte profunde ale privării asupra acestor adulţi tineri”, a declarat profesorul Edmund Sonuga-Barke, de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie şi Neuroştiinţe al Colegiului Regal.

„Am constatat diferenţe structurale între cele două grupuri în trei regiuni ale creierului. Aceste regiuni sunt legate de funcţii precum organizarea, motivaţia, integrarea informaţiilor şi memoria. Este interesant să vezi că lobul temporal inferior drept este de fapt mai mare la adulţii tineri români şi că acest lucru a fost legat de mai puţine simptome de ADHD, ceea ce sugerează că creierul se poate adapta pentru a reduce efectele negative ale deprivării. Acest lucru poate explica de ce unii indivizi par mai puţin afectaţi decât alţii de condiţiile în care au crescut. Considerăm că este prima dată când cercetările au arătat dovezi atât de convingătoare ale efectelor compensatorii din jurul privării”, a declarat profesorul Mitul Mehta, din cadrul aceluiaşi institut.

Tinerii proveniţi din România care au participat în cadrul acestui studiu au fost instituţionalizaţi în primele săptămâni de viaţă şi în perioada în care au s-au aflat în grija instituţiilor româneşti aceştia au fost subnutriţi, privaţi de suport emoţional şi interacţiuni sociale pozitive, explică cercetătorii în studiul lor.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Citeşte şi: