Ce fel de tehnologii de urmărire foloseşte Israelul, dar şi alte ţări dezvoltate, pentru a combate epidemia de coronavirus. Se va opri urmărirea persoanelor după ce va trece pandemia?

Din Israel până în Coreea de Sud şi China, guvernele din întreaga lume folosesc tehnologia pentru a urmări focarul de coronavirus şi a stopa răspândirea acestuia. Cât timp va dura această supraveghere în masă? Aceste măsuri sunt încălcări ale vieţii private? Acestea sunt întrebări pe care le-au adresat o serie de grupuri pentru respectarea drepturilor omului şi a vieţii private, arată CNBC într-o amplă analiză dedicată modului în care autotrităţile din multe state folosesc în acest moment tehnologii de supraveghere în masă, motivându-le ca o măsură pentru limitarea răspândirii pandemiei de coronavirus care afectează aproape întreaga planetă.

În China, autorităţile au instalat camere de supraveghere CCTV care să filmeze direct spre uşa apartamentelor celor aflaţi în carantină timp 14 zile, pentru a se asigura că nu vor pleca. Totodată, din drone li s-a transmis oamenilor să poarte măşti de protecţie împotriva coronavirusului, iar codurile de bare digitale din aplicaţiile mobile evidenţiau starea de sănătate a persoanelor.

• Abuzul de alcool, diabetul și poluarea cresc riscul de Alzheimer și Parkinson
• Vânzările de lux ale grupului LVMH au depăşit exporturile agricole ale Franței

Acestea sunt doar câteva dintre modalităţile prin care China, cea de-a doua economie din lume, a mobilizat aparatul său de supraveghere pentru a controla focarul de coronavirus.

În timp ce unele dintre măsurile Chinei par extreme, şi alte naţiuni din întreaga lume au luat decizia de folosi supravegherea persoanelor cu scopul de a lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

Organizaţiile pentru drepturile omului susţin, însă, că odată ce capacităţile de monitorizare sunt în creştere, guvernanţilor le-ar putea fi greu să le reducă. În plus, specialiştii sunt îngrijoraţi de faptul că instrumentele de supraveghere, cum ar fi datele despre localizarea unei persoane, nu pot fi chiar eficiente şi că nici nu ar exista un termen limită la care guvernele vor înceta colectarea acestui tip de informaţii, scrie CNBC.

„Coronavirusul ne împinge peste limită … poate instituţionalizând aceste sisteme şi, în plus, făcând publicul larg să accepte mai mult aceste măsuri mai intruzive”, a declarat pentru CNBC Maya Wang, un cercetător principal din China al Human Rights Watch.

Ce fac ţările pentru a combate coronavirusul?

Tehnologiile folosite de guvernele din întreaga lume au ca scop identificarea persoanelor infectate şi monitorizarea carantinelor. Ţările şi oraşele din întreaga lume au fost aproape închise, o măsură care vizează încurajarea „distanţării sociale” şi reducerea transmiterii coronavirusului între oameni.

În Singapore, guvernul a lansat o aplicaţie numită TraceTogether. Folosind semnalele Bluetooth între telefoanele mobile, monitorizează dacă potenţialii purtători ai coronavirusului au fost în contact strâns cu alte persoane.

În Hong Kong, unii rezidenţi au fost puşi să poarte o brăţară de mână care este conectată la o aplicaţie de pe smartphone şi poate alerta autorităţile dacă o persoană părăseşte locul de carantină.

În Coreea de Sud, guvernul a folosit înregistrări precum tranzacţiile cu cardul de credit, datele despre locaţia smartphone-ului şi camere CCTV, precum şi conversaţii cu oamenii, pentru a crea un sistem de urmărire a cazurilor confirmate de COVID-19. Rezultatul a fost o hartă care le-a putut spune oamenilor dacă s-au aflat lângă un purtător de coronavirus.

Joi, guvernul sud-coreean a lansat un instrument îmbunătăţit, care spune că poate ajuta urmărirea pacienţilor de coronavirus şi mai îndeaproape în timp real, cu scopul de a vedea unde s-a răspândit boala.

Între timp, agenţia de securitate israeliană Shin Bet foloseşte datele locaţiei telefoanelor mobile ale cetăţenilor pentru a urmări unde au fost astfel încât să poată efectua controale de carantină şi să monitorizeze mişcarea celor infectaţi cu noul coronavirus. În mod controversat, aceste date sunt colectate în ultimii ani cu scopul de combatere a terorismului, a notat New York Times într-un articol în care se menţionează că aceste date şi colectarea lor nu au fost anunţată  anterior.

Şi în unele părţi din India s-a efectuat ştampilarea mâinilor oamenilor care soseau pe aeroporturi, spunându-le cât timp trebuie să fie carantinaţi, după cum a scris anterior Reuters. Totodată, au fost monitorizate bazele de date de rezervări ale companiilor aeriene şi de tren pentru a se asigura că acele persoane nu au călătorit. În sudul statului indian Kerala, autorităţile folosesc un amestec de înregistrări de apeluri telefonice, înregistrări ale camerelor de supraveghere şi date despre locaţia telefonului pentru a urmări persoanele care ar fi putut intra în contact cu pacienţii cu coronavirus.

În SUA, guvernul poartă discuţii cu reprezentanţii Facebook, Google şi alte companii tehnologice despre posibilitatea de a utiliza date despre localizare şi mişcare din smartphone-urile americanilor, pentru a combate coronavirusul.

Supraveghere electronică pentru cei izolaţi şi carantinaţi, în România

Şi în Europa, Vodafone, Deutsche Telekom, Orange şi alţi cinci furnizori de telecomunicaţii, împreună cu Comisia Europeană, au convenit săptămâna trecută să împărtăşească datele de localizare culese de pe telefonul mobil, pentru a urmări răspândirea coronavirusului, conform Reuters. Măsura a fost luată din cauză că oamenii au încălcat restricţiile impuse de guvernele statelor europene, în ultimele săptămâni. Comisia a precizat că va folosi date anonime pentru a proteja confidenţialitatea datelor cu privire la localizarea telefonului mobil şi că datele vor fi şterse, după ce virusul va trece.

În România, premierul Ludovic Orban a anunţat, marţea trecută, că românii izolaţi, dar şi cei aflaţi în carantină, vor fi supravegheaţi electronic. „Împreună cu STS punem la punct o aplicaţie care să ne permită monitorizarea mişcărilor persoanelor aflate în izolare sau carantină, astfel încât să putem şti dacă se deplasează în afara locuinţei. Un astfel de soft deja există în alte ţări şi va uşura foarte mult misiunea poliţiei, jandarmeriei, DSP”, a spus Orban.

Este sigură monitorizarea locaţiei în combaterea coronavirusului?

În lupta cu această pandemie, guvernele iau măsuri neobişnuite pentru a combate coronavirusul, inclusiv utilizarea instrumentelor de supraveghere, mai scrie CNBC. Unul dintre cele mai comune instrumente folosite în întreaga lume este colectarea datelor despre localizare pe baza smartphone-urilor şi a reţelelor mobile.

Însă una dintre marile probleme, potrivit Electronic Frontier Foundation (EFF), un grup non-profit pentru protecţia vieţii private în mediul digital, este aceea că strângerea anumitor date, cum ar fi locaţia telefonului, nu s-a dovedit a fi eficientă în urmărirea răspândirii virusului.

„Deoarece noile puteri ale guvernului, de supraveghere a locaţiei, sunt o astfel de ameninţare la adresa drepturilor noastre digitale, guvernelor nu ar trebui să li se acorde aceste competenţe decât dacă pot arăta publicului cum aceste puteri ar ajuta, într-un mod semnificativ, la controlarea COVID-19”, au scris reprezentanţii EFF într-o postare pe un blog, potrivit CNBC.

Organizaţia a argumentat că inclusiv GPS-ul de pe smartphone-uri are o acurateţe a datelor pe o rază de numai 4,8 metri, potrivit informaţiilor oficiale ale guvernului american. Centele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) au anunţat că virusul se poate răspândi între persoanele care sunt într-un contact strâns cu altele, coronavirusul putându-se răspândi, de la un purtător, până la o distanţă de doi metri. 

„Acestea şi alte tehnologii precum Bluetooth pot fi combinate pentru o mai bună precizie, dar nu există nicio garanţie că un anumit telefon poate fi localizat cu o precizie de aproape 2 metri”, a spus EFF.

Când se vor opri monitorizarea şi supravegherea persoanelor pe fondul pandemiei de COVID-19?

Cât timp va continua colectarea datelor şi când vor fi şterse, dacă se va întâmpla? Acestea sunt două întrebări cheie pe care le adresează apărătorii drepturilor privind confidenţialitatea datelor oamenilor. Aceştia au evidenţiat potenţialul de supraveghere intensificată chiar şi după ce focarul de coronavirus va fi sub control.

Albert Fox Cahn, directorul executiv al Surveillance Technology Oversight Project, un grup non-profit, a ridicat această chestiune într-un interviu pentru CNBC. Acesta a dat ca exemplu legea Patriot Act din SUA, adoptată după atacurile teroriste din 11 septembrie, prin care guvernul federal a avut puteri sporite de supraveghere  cu scopul de a combate terorismului. Această lege, care trebuia să expire iniţial în 2005, a fost reînnoită, ultima dată la începutul acestei luni cu o valabilitate până la sfârşitul acestui an.

„Nu avem absolut niciun motiv să credem că agenţiile guvernamentale care sunt dornice să-şi extindă puterea ca răspuns la COVID-19 vor fi dispuse să piardă aceste autorităţi odată ce virusul va fi eradicat”, a declarat Cahn pentru CNBC.

Unele guverne au stabilit clar ce date colectează şi pentru cât timp vor păstra informaţiile, deşi nu toate au prezentat date specifice.  Autorităţile din Singapore au declarat că aplicaţia TraceTogether nu înregistrează date despre locaţie şi nu accesează lista de contacte din tefefonul utilizatorului. Registrele de date sunt stocate pe telefoane în formă criptată, potrivit guvernului. La rândul ei, Coreea de Sud a declarat că eforturile sale de colectare a informaţiilor se vor încheia atunci când focarul de coronavirus se va termina şi că toate datele personale vor fi şterse.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Primul video care arată ce se întâmplă mai exact în plămânii unui pacient bolnav de COVID-19. ”Oamenii trebuie să ia în serios”

Un vaccin pentru coronavirus ar putea fi eficient pentru o perioadă de mai mulţi ani – studiu

Modul în care sistemul imunitar contribuie la vindecarea de COVID-19

Reputat profesor despre motivele pentru care se poate eşua în lupta împotriva COVID-19

Ar putea vara să pună capăt pandemiei de coronavirus? Ce rol joacă umiditatea şi temperatura în răspândirea COVID-19

Hidroclorochina, substanţa folosită pentru COVID-19, inclusiv în România, nu e mai eficientă decât alte tratamente – studiu