Home » D:News » Creierul este programat sa nu reziste gogosilor

Creierul este programat sa nu reziste gogosilor

Creierul este programat sa nu reziste gogosilor
Publicat: 11.03.2008
Creierul uman este programat sa nu reziste unei tentaţii dulci atunci cand exista senzaţia de foame, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii americani, publicat in Cerebral Cortex si preluat de dailymail.co.uk.

Imaginea lui Homer Simpson care nu se poate abţine sa consume gogosi este una reala, spun cercetatorii de la Northwestern University, Chicago, autorii acestui studiu. Creierul uman este programat sa se activeze atunci cand persoanei i se ofera tentaţii dulci, spun specialistii.
La studiu au participat mai mulţi voluntari flamanzi, carora li s-au prezentat imagini cu o gogoasa cu crema si o surubelniţa. La vederea gogosii, creierul participanţilor la studiu s-a activat extrem de mult, ajungand la surmenare.
Dupa ce participanţii s-au indopat cu pana la opt gogosi fiecare, fotografia cu desertul nu a mai provocat aproape nicio reacţie in creier, potrivit imaginilor obţinute prin rezonanţa magnetica nucleara.
Dupa ce voluntarii s-au abţinut de la mancare timp de opt ore, doua zone distincte din creier s-au activat la vederea imaginii gogosii. Una dintre ele este sistemul limbic, o zona cerebrala ancestrala care se gaseste la toate vertebratele.
"Aceasta zona din creier este capabila sa detecteze lucruri semnificative din punct de vedere motivaţional", a explicat profesorul Marsel Mesulam, coordonator al studiului. "Aceasta zona indica nu numai ca exista senzaţia de foame, ci si ca exista mancare disponibila", a adaugat acesta
Dupa sistemul limbic, se activeaza reţeaua atenţiei spaţiale din acest organ, care se concentreaza pe gogoasa, hotarand ca aceasta este mai importanta decat surubelniţa.
"Exista in creier un sistem complex care ajuta la direcţionarea atenţiei asupra unor lucruri din mediul inconjurator relevante pentru nevoile personale, de exemplu, alimentele, in situaţia in care persoanei respective ii este foame", se indica in studiu.
Sistemul se aplica unei game intregi de stimuli materiali: "Daca esti intr-o padure si auzi un fosnet, contextul te obliga sa fii foarte atent, pentru ca acesta ar putea fi semn de pericol", a explicat Mesulam. "Daca esti la birou, acelasi sunet este mult mai puţin relevant. O funcţie majora in creier este aceea de a potrivi raspunsul intr-un context", a adaugat profesorul.

Sursa: MEDIAFAX

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase