Home » D:News » Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Sierra de Atapuerca (Spania) ajung in Romania

Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Sierra de Atapuerca (Spania) ajung in Romania

Autor: Nicu Parlog 04.01.2009
Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Sierra de Atapuerca (Spania) ajung in Romania
Reputati specialisti din Spania vor participa vineri, 3 aprilie 2009, ora 11.00 la masa rotunda cu tema „Descoperirile de la Atapuerca”, organizata de catre Institutul Cervantes din Bucuresti cu sprijinul Fundatiei Atapuerca si Muzeul National de Istorie a Romaniei, la sediul muzeului, situat in Calea Victoriei nr. 12 (Sala „Mihai Viteazul”, etaj 2).

Cercetarile desfasurate in cadrul sitului arheologic preistoric de la Sierra de Atapuerca au inceput de mai bine de trei decenii si au implicat, an de an, o echipa interdisciplinara alcatuita din arheologi, paleontologi, biologi, geologi si speologi. Scopul lor este acela de a investiga procesul de populare a Europei si apariţia diferitelor specii de hominizi, activitate care a generat rezultate remarcabile, inclusiv descoperirea celei mai vechi fosile a unui „european”.

Cercetarile intreprinse in cadrul acestui sit excepţional — atat prin vechimea si numarul considerabil de fosile gasite, cat si prin dotarile centrelor de cercetare si expertiza complexa a colectivului de lucru — vor fi prezentate la Bucuresti de doi dintre membrii echipei de cercetare de la Atapuerca. Astfel, dr. José María Bermúdez de Castro Risueño (director al Centrului Naţional de Cercetare a Evoluţiei Umane si co-director al santierului arheologic din Sierra de Atapuerca) va conferentia despre importanţa sapaturilor de la Atapuerca pentru cunoasterea devenirii umane prin intermediul prezentarii sale “Acum un milion de ani: Atapuerca si evolutia umana”, iar dr. Ana Mateos Cachorro (sefa Grupului de Paleofiziologie si Sociobiologie a Hominizilor), va sustine prezentarea “Atapuerca: un proiect stiintific, cultural si social”, cu referire la aspectele legate de implicatiile proiectului in sine pentru sfera stiintifica, dar si pentru cea culturala si sociala.

Din partea romana, vor sustine o serie de interventii cunoscuti cercetatori, profesori universitari si arheologi al caror domeniu de interes il reprezinta arheologia preistorica: prof. univ. dr. Marin Carciumaru (Universitatea „Valahia” din Targoviste), dr. Roxana Dobrescu (Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”), conf. univ. dr. Mircea Anghelinu (Universitatea “Valahia” din Targoviste), conf. univ. dr. Emilian Alexandrescu (Universitatea din Bucuresti) si dr. Dragomir Popovici (Muzeul National de Istorie al Romaniei). Moderatorul acestei manifestari va fi directorul general al Muzeului National de Istorie a Romaniei, dr. Crisan Museteanu.

Aceasta reuniune stiinţifica este deschisa tuturor celor interesati de arheologia preistorica si antropologie, proiecte europene de cercetare in domeniile stiintelor umaniste, precum si celor familiarizati cu mediul stiintific specific lumii iberice. Intrarea este libera. Accesul se va face pe la intrarea B a muzeului, respectiv prin strada Postei, vis-a-vis de biserica Stavropoleos.

Cele mai noi articole
O specie de păianjen confecționează „buzunare” din frunze pentru a prinde și mânca broaște mai mari
O specie de păianjen confecționează „buzunare” din frunze pentru a prinde și mânca broaște mai mari
Secretele ascunse ale societăților antice, dezvăluite de imagini amplificate cu ajutorul microscopiei
Secretele ascunse ale societăților antice, dezvăluite de imagini amplificate cu ajutorul microscopiei
Imagini senzaționale cu un cerb și mai multe ciute care se joacă în zăpadă în Munții Apuseni
Imagini senzaționale cu un cerb și mai multe ciute care se joacă în zăpadă în Munții Apuseni
Kaspersky introduce rapoarte cu informații despre amenințările cibernetice care vizează industria auto
Kaspersky introduce rapoarte cu informații despre amenințările cibernetice care vizează industria auto
Tezaur spectaculos peste 1.600 de bijuterii din aur și argint, provenite de la executări silite, scos la licitație
Tezaur spectaculos peste 1.600 de bijuterii din aur și argint, provenite de la executări silite, scos la licitație
Un nou tip de dietă mediteraneană poate reduce considerabil boala ficatului gras non-alcoolic
Un nou tip de dietă mediteraneană poate reduce considerabil boala ficatului gras non-alcoolic
Locul în care Rusia și SUA trăiesc în armonie și se ajută reciproc
Locul în care Rusia și SUA trăiesc în armonie și se ajută reciproc
Cum datează arheologii obiectele descoperite și lumea care ne înconjoară
Cum datează arheologii obiectele descoperite și lumea care ne înconjoară
Călătoria prin găurile de vierme este posibilă, susțin astrofizicienii
Călătoria prin găurile de vierme este posibilă, susțin astrofizicienii
Vitamina D nu poate preveni apariția infecțiilor respiratorii, dar le poate ușura, sugerează un nou studiu
Vitamina D nu poate preveni apariția infecțiilor respiratorii, dar le poate ușura, sugerează un nou studiu
Pergamentul „Cartea morților”, lung de patru metri, descoperit într-un puț funerar din Egipt
Pergamentul „Cartea morților”, lung de patru metri, descoperit într-un puț funerar din Egipt
Un implant cerebral a tratat cu succes depresia severă în timpul unor cercetări revoluționare
Un implant cerebral a tratat cu succes depresia severă în timpul unor cercetări revoluționare
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti
Arafat afirmă că retragerea testelor rapide din farmacii nu este de dorit
Arafat afirmă că retragerea testelor rapide din farmacii nu este de dorit
Ghetele al căror preț a crescut mai mult decât aurul, petrolul sau piața bursieră
Ghetele al căror preț a crescut mai mult decât aurul, petrolul sau piața bursieră
Cuptoarele egiptene pentru ouă și tehnologia considerată mai spectaculoasă decât piramidele
Cuptoarele egiptene pentru ouă și tehnologia considerată mai spectaculoasă decât piramidele
De ce se nasc rechinii tot mai slabi și bolnavi
De ce se nasc rechinii tot mai slabi și bolnavi
Amiba care se hrănește cu creier poate fi ucisă de un compus de plante, au demonstrat studiile de laborator
Amiba care se hrănește cu creier poate fi ucisă de un compus de plante, au demonstrat studiile de laborator