Home » D:News » Viermi intestinali de peste 2 metri, marinari hermafroditi si resuscitare cu fum

Viermi intestinali de peste 2 metri, marinari hermafroditi si resuscitare cu fum

Publicat: 01.10.2010
Viermi intestinali mai mari de doi metri in lungime, primul caz documentat al unui hermafrodit si povestea unui marinar care a fost salvat de la moarte cu ajutorul fumului de “tigara” sunt cateva exemple bizare descoperite intr-un catalog al doctorilor navali dezvaluit de Arhivele Nationale Britanice.

Printre randurile caietelor de calatorie ale doctorilor maritimi
dintre 1793 si 1880 se strecoara mentiuni ale trasnetelor in
catarge, batalii cu arme si revolte de echipaj, curti martiale,
epave si chiar crime neelucidate; totusi, caietele lor medicale
ofera perspectiva mult mai bizara a unor cazuri clinice deosebite.
Pacientii pe care medicii de vas ii tratau erau matrozi, ofiteri,
emigranti si condamnati dusi catre alte parti ale Imperiului,
indivizi ale caror afectiuni au generat era de pionierat a mai
multor ramuri medicale.

O pasagera in varsta de 12 ani, Ellen McCarthy, imbarcata la bordul
vasului regal Elizabeth, navigand pe traseul Irlanda – Canada, in
iunie 1825, a regurgitat trei viermi intestinali ca urmare a
tratamentului prescris de medicul P. Power, dupa ce i-a analizat
simptomele. Unul dintre viermi, conform insemnarilor doctorului,
era nu mai scurt de 220 de centimetri. Tratamentul cu terebentina,
mai spun documentele ramase, s-a dovedit a fi cel mai eficient in
eliminarea parazitului.

Un alt medic chirurg a fost rugat, in 1802, sa il consulte pe
Samuel Tapper, un marinar in varsta de 18 ani, despre care doctorul
a scris in felul urmator: „Sanii lui Tapper se aseamana atat de mult cu sanii unei tinere
femei de 18-19 ani incat nici macar setul lui de organe genitale
masculine nu inlatura cu totul impresia ca spectatorul priveste o
femeie
„. Acelasi medic s-a ocupat, tot in 1802, si de
cazul lui James Colloway, un marinar in varsta de 40 de ani, care,
dupa ce a cazut peste bordul navei si s-a inecat, nu a putut fi
resuscitat pana cand in plamanii lui nu a fost suflat fum de
tutun.

Acum accesibile publicului, jurnalele ce contin astfel de
informatii, unele chiar mai spectaculoasa, reprezinta, conform
curatorului Bruno Pappalardo, cea mai semnificativa sursa de studiu
asupra istoriei sanatatii pe mare din secolul al XIX-lea.

Sursa:
Telegraph

Descopera lumea in care
traiesti:

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase