Noile antibiotice vor «convinge» bacteriile să se sinucidă

Multe
bacterii produc toxine care atacă şi deteriorează, sau chiar
distrug celulele care le găzduiesc. Pentru a evita ca această armă
să le atace şi pe ele, bacteriile se servesc de diferite strategii,
de multe ori producând concomitent bacterii protectoare.

Un grup de cercetători de la Washington University School of
Medicine din St. Louis a reuşit acum să determine structura toxinei
şi a antitoxinei în Streptococcus pyogenes, o bacterie foarte
răspândită, aflată la originea multor boli, de la banala durere în
gât la febra reumatică.

• „Străzi deschise” weekendul 20 și 21 aprilie: O nouă zonă din București devine pietonală
• Prețul petrolului și al aurului a crescut după loviturile asupra Iranului

Descoperirea deschide calea către proiectarea unei noi clase de
antibiotice, capabile să utilizeze toxina pentru a distruge tocmai
bacteria care a produs-o.

„Într-un anumit sens, streptococul exprimă şi antidotul. Dacă n-ar
dispune de antitoxina respectivă, bacteria s-ar distruge şi pe ea
însăşi”, a precizat Craig L. Smith, unul dintre autorii
studiului.

Mai exact, cercetătorii au descoperit că în S. pyogenes, antitoxina
se leagă de toxină, cunoscută sub numele de „Streptococcus pyogenes
beta-NAD+ glicohidrolază” (SPN), dezactivând-o, şi că pentru a face
acest lucru, antitoxina îşi schimbă forma. Aceasta din urmă, numită
şi „factor de imunitate pentru SPN”, sau IFS, blochează accesul
toxinei în rezerva de NAD+, pe care toxina altminteri ar capta-o,
provocând celulei o stare de deficit energetic.

„Acesta este călcâiul lui Achille de care am vrea să ne folosim. Un
medicament care să-i stabilizeze forma ar elibera toxina în

bacterie„, a explicat Thomas E. Ellenberger, coordonatorul
echipei de cercetători.

Sursa: Le Scienze