Un nou studiu confirmă rolul esenţial al somnului în procesul de învăţare

Cercetătorii au văzut aceaste creşteri ale numărului de sinapse
(joncţiuni între celulele nervoase care se transmit de la una la
alta ca semnalele electrice sau chimice) în trei circuite neuronale
studiate. Cu cât stimularea este mai intensă cu atât
dezvoltarea sinapselor este mai intensă şi nevoia de somn e mai
mare.

Studiul susţine teoria care spune că „homeostazia sinaptică”
este unul dintre motivele cheie pentru care toate animalele au
nevoie de somn.

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

De asemenea, Dr. Daniel Bushey, Dr. Giulio Tononi şi Dr. Chiara
Cirelli, cercetătorii de la Centrul pentru studiul somnului şi al
stării de conştienţă din Wisconsin au urmărit rolul pe care îl au
genele implicate în sindromul Fragile X (o afecţiune de retard
mintal şi cea mai cunoscută cauză a tulburărilor mentale moştenite)
în renormalizarea creierelui pe timpul somnului.

Într-unul din experimente, cercetătorii au luat musculiţe de
oţet tinere, care şi-au petrecut primele zile din viaţă stând
singure în tuburi mici, unde nu puteau zbura şi le-au eliberat
într-o cameă mare şi luminată unde au putut să formeze toate un
grup şi să zboare timp de 12 ore.

Rezultatele au arătat că acestor muscusculiţe le-au crescut mai
multe sinapse în timpul cât au fost treze. Acest fenomen s-a
petrecut mai ales în cazul musculiţelor care au stat într-un mediu
bogat în hrană. Întoarse iar în tuburile lor, insectele au dormit
mult, iar sinapsele lor au revenit la dimensiunile normale. Altor
musculiţe, care au fost private de somn, le-au crescut în
continuare sinapsele, devenind din ce în ce mai dense.

„Somnul readuce sinapsele la starea iniţială. Dacă nu
s-ar crea loc pentru sinapse să crească iar a doua zi, atunci nu
s-ar mai putea produce învăţarea. Mai mult, această revenire la
normal a sinapselor economiseşte energia care pentru creier este
esenţială. Învăţarea fără somn este nesustenabilă din punct de
vedere energetic„, a afirmat Dr. Chiara Cirelli.

În plus, cercetări anterioare au arătat că sinapsele consolidate
pe timpul zilei au un nivel de proteine mult mai ridicat, iar că în
timpul somnului, acest nivel scade.

Studiul actual a vizat şi rolul genei Fmr1, care, atunci când
lipseşte la oameni cauzează sindromul Fragile X. Persoanele care
suferă de acest sinfrom au şi probleme cu somnul. Cercetătorii au
analizat ce se întâmplă atunci când nivelul proteinei Fmr1 este
mult prea ridicat în creierul uman. Având în vedere că Fmr1 este
cunoscută şi datorită faptului că determină sinapsele să revină la
dimensiunea normală, cercetătorii au observat că atunci când
nivelul proteinei în cauză este crescut, sinapsele nu mai cresc pe
timpul ziei, iar nevoia de somn scade.

În concluzie, studiul arată că atunci când sinapsele nu cresc,
nevoia de somn scade. Acest lucru demonstrează că somnul este
determinat de necesitatea de a reduce nevoile de energie ale
creierului.

Sursa: Eurekalert