Home » D:News » “Doctorul” viitorului ar putea încăpea într-o celulă

“Doctorul” viitorului ar putea încăpea într-o celulă

07.13.2011
“Doctorul” viitorului ar putea încăpea într-o celulă
Cea mai mare fantezie a unui biolog este un “doctor” de dimensiuni microscopice + atât de mic încât să poată “locui” în interiorul unei celule. Acest “medic” minuscul, cel mai probabil un dispozitiv fabricat din ADN, ar pune diagnosticul prin observarea moleculelor ce plutesc în jurul corpului şi care semnalizează apariţia unei anumite boli. Totodată, “doctorul” ar putea el însuşi să elibereze medicamentul potrivit în organism.

Cu toate că tehnologia nu ne permite, încă, să visăm atât de
departe, specialiştii au reuşit să facă un prim pas spre această
evoluţie, concepând un sistem care detectează problemele la nivel
celular.
Frecvent, bolile apar din cauza unor proteine care nu-şi
îndeplinesc corect funcţia aceea de a regla diversele procese care
au loc în corp.

Proteinele sunt sintetizate pornind de la informaţia genetică
din ADN. Mai întâi ADN-ul este transcris într-o moleculă mARN (ARN
mesager), iar pe baza acestei informaţii sunt sintetizate
proteinele, proces numit translaţie. Prin urmare, verificând
corectitudinea informaţiei genetice din mARN, specialiştii pot afla
dacă o proteină funcţionează anormal.

Primul biocomputer (un sistem constituit din biomolecule ca ADN
şi proteine şi care realizează operaţii precum stocarea şi
procesarea de date) utilizat de oamenii de ştiinţă făcea exact
această verificare. El era format dintr-o catenă de ADN şi o enzimă
numită nuclează, capabilă să „taie” catena de ADN in anumite locuri
specifice.

ADN-ul a fost conceput pentru a se lega de mARN ce codifica
sinteza unor proteine specifice, cunoscute a fi implicate în
anumite tipuri de cancer. Odată legate, dacă mARN era anormal,
enzima „tăia” ADN-ul într-un anumit mod, în timp ce dacă era
normală îl tăia într-un mod diferit.

Dacă mARN era anormal, tăierea ducea la producerea unui fragment
de ADN care se cupla cu mARN şi îl împiedica să intervină în
translaţie, blocând deci sinteza proteinei defecte. Deşi acest
model a fost testat doar în laborator, el era unul promiţător.

În prezent, specialiştii au adaptat sistemul pentru a funcţiona
nu numai pe baza mARN, ci şi a altor tipuri de molecule care pot fi
implicate în apariţia unor boli: microARN (care reglează funcţia
mARN), anumite proteine şi molecule mici precum ATP.

Având în vedere că disfuncţiile care produc boli pot să implice
orice combinaţii ale acestor molecule, noul sistem oferă un
diagnostic mai precis decât cel bazat pe mARN.

Deşi sistemul este deocamdată în stadiul testelor de laborator,
mulţi cercetători caută o metodă de a introduce aceşti „doctori”
minusculi în celulă. O cale ar fi cea care foloseşte „cutiuţe
origami” realizate din ADN, care se deschid atunci când sunt
prezenţi markerii specifici anumitor afecţiuni.

În ciuda acestor progrese, sistemul este încă departe de a putea
fi utilizat în practică; el poate fi, însă, folosit în laborator
pentru teste şi cercetări asupra markerilor ce indică prezenţa unor
boli.

Sursa:
Discover

Cele mai noi articole
Partidul Comunist Chinez a susținut în secret editarea genetică a bebelușilor
Partidul Comunist Chinez a susținut în secret editarea genetică a bebelușilor
Scheletul unui soldat medieval, descoperit pe fundul unui lac în Lituania. Marea surpriză care a urmat
Scheletul unui soldat medieval, descoperit pe fundul unui lac în Lituania. Marea surpriză care a urmat
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Durerile abdominale ale unei femei s-au dovedit a fi, de fapt, un caz medical rar de „splină plimbătoare”
Durerile abdominale ale unei femei s-au dovedit a fi, de fapt, un caz medical rar de „splină plimbătoare”
Astronomii au descifrat misterul nebuloasei care înconjoară o stea
Astronomii au descifrat misterul nebuloasei care înconjoară o stea
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Noi victime ale erupției vulcanului Vezuviu, descoperite în cenușa vulcanică
Noi victime ale erupției vulcanului Vezuviu, descoperite în cenușa vulcanică
Temperaturile continuă să scadă în toată țara. Cum va fi vremea la început de decembrie
Temperaturile continuă să scadă în toată țara. Cum va fi vremea la început de decembrie
Vaccinul de la Oxford și AstraZeneca are o eficiență de 70%, însă poate fi transportat mai ușor și este mai ieftin
Vaccinul de la Oxford și AstraZeneca are o eficiență de 70%, însă poate fi transportat mai ușor și este mai ieftin
Aterizare la limită pe puntea unui portavion
Aterizare la limită pe puntea unui portavion
Vază de sticlă rară găsită într-un mormânt galic
Vază de sticlă rară găsită într-un mormânt galic
Cercetătorii au descoperit un nou mineral într-un vulcan din Peninsula Kamceatka
Cercetătorii au descoperit un nou mineral într-un vulcan din Peninsula Kamceatka
Prădătorul care ar putea fi de vină pentru dispariția misterioasă a marilor rechini albi din apele Africii de Sud
Prădătorul care ar putea fi de vină pentru dispariția misterioasă a marilor rechini albi din apele Africii de Sud
Tehnologia CRISPR poate fi folosită pentru a distruge cancerul
Tehnologia CRISPR poate fi folosită pentru a distruge cancerul
Care este cel mai murdar lucru din baie? În niciun caz toaleta
Care este cel mai murdar lucru din baie? În niciun caz toaleta
Solzii de pește, ingredientul cu ajutorul căruia cercetătorii gălățeni vor să distrugă virusul SARS CoV-2
Solzii de pește, ingredientul cu ajutorul căruia cercetătorii gălățeni vor să distrugă virusul SARS CoV-2
Cât va plăti UE pentru vaccinurile anti-COVID de la Pfizer și CureVac
Cât va plăti UE pentru vaccinurile anti-COVID de la Pfizer și CureVac
Studiu: Productivitatea angajaților a crescut de când muncesc de acasă
Studiu: Productivitatea angajaților a crescut de când muncesc de acasă