În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, Harvard se baza pe clasele sociale şi averea candidaţilor şi nu pe rezultatele la învăţătură sau nici măcar pe taxele plătite când venea vorba de admiterea studenţilor la cursurile sale. Astfel, potenţialii studenţi erau trataţi diferit, bazat pe statutul social al părinţilor - o „notă” care influenţa orice aspect al vieţii de student.