Înapoi la articol

Lumina mea din intuneric

Vederea mi s-a-mprastiat la timp, n-am mai apucat sa dau cu ochii de Ceausescu. Nici pe predecesorul lui nu l-am vazut, cu toate ca in martie ‘65, cand tocmai sosisem de departe acasa, intr-o vacanta scolara, mama m-a saltat si m-a dus intr-o sala publica, aproape un templu.